Scapula - Lexicon Graeco-Latinum - 1665

ÎN FOLIO MARE - MARE LEGĂTURĂ GERMANICĂ, ÎN PIELE DE PORC DECORATĂ A SECO
Impresionant exemplar al celebrului Lexicon graeco-latinum de Johannes Scapula, în ediția din Baselă din 1665, unul dintre marile instrumente lexicografice folosite pentru studiul limbii grecești în Europa învățată a primei perioade moderne. Monumental prin dimensiuni și conținut, volumul are frontispiciu tipărit în roșu și negru cu marcă tipografică și text dispus pe două coloane. În mod excepțional captivant este în special marea legătură veche, de mm 350 × 220, realizată în piele de porcin pe blocuri din lemn robusti și bogat decorată uscat prin plăci și role, cu urme ale celor două agrafe originale. Este o tipologie puternic caracteristică tradiției librarilor mari din Europa germanică dintre Renaștere și prima perioadă modernă, în care rezistența structurală a volumului se combină cu un complex program ornamental imprimat pe piele. Conținutul este perfect în acord cu monumentalitatea aspectului exterior: Lexiconul lui Scapula a fost timp de generații unul dintre principalele registre destinate savanților, teologilor și filologilor angajați în lectura textelor grecești. Un volum care unește într-un mod spectaculos istoria filologiei clasice și arta legării antice.

WHY TO BUY
MONUMENTALĂ LEGĂTURĂ ÎN PIELE DE PORC! Blocuri din lemn, plăci, rolete și decor deschis uscat cu impact extraordinar.
BASELĂ 1665! Un mare repertoriu grec-latin al tradiției umaniste europene.
GRECUL UMANIȘTILOR! Unul dintre instrumentele lexicografice fundamentale pentru generații de savanți și teologi.
CARTE + OBIECT DE ARTĂ! Un volum de mm 350 × 220 destinat atât unei biblioteci de clasici, cât și unei colecții de legături istorice.

VALOARE DE PIETRE PREȚIOASE
Valoarea exemplarului este determinată nu numai de importanța bibliografică a Lexiconului, care a cunoscut numeroase ediții, ci mai ales de superbă sa Carcasă materială. Mari legături în piele de porcin pe blocuri din lemn decorate cu plăci și rolete constituie un sector colectibil autonom și pot atinge valori mult diferite în funcție de vârstă, atelier, calitatea impresiilor și starea de conservare. Pentru acest set este realist să se considere o valoare retail în intervalul 900–1.400 EUR. O identificare precisă a plăcilor și roletelor, a zonei geografice de execuție și a eventualului legator ar putea crește semnificativ interesul și evaluarea. În cazul în care legătura ar fi efectiv din secolul al XVI-lea și ulterior reutilizată pe volumul din 1665, valoarea colecționistică ar putea atinge niveluri superioare.

FIZIC / STARE
ÎN FOLIO - Volum mare de mm 350 × 220. Pp. (4), 12 nn., 896, 278 nn., 214, (6). Frontespiciu tipărit în roșu și negru cu marcă tipografică. Text dispus pe două coloane. Legătură veche extraordinară în piele de porcin pe blocuri din lemn robuste, bogat decorată uscat prin plăci și rolete ornamentale; urme ale celor două agrafe original prezente. Piele cu brunituri naturale, abraziuni, pete și normale urme de uzură compatibile cu vârsta; posibile defecte mici la capete și la elementele structurale. Cărți cu brunituri fiziologice, sporadic florări și normale urme ale timpului. Eșantion de prezență excepțional, al cărui principal element de colecție este constituit de legătura monumentală istorică. Ca în cazul tuturor volumelelor vechi, pot exista defecte ușoare sau restaurări ne-menționate expres.

TITLURI COMPLETE & AUTORI
Johannes Scapula.
Lexicon graeco-latinum.
Basileae: sumptibus Henrich Petrinorum, typis Jacobi Bertschi, 1665.
Pp. (4), 12 nn., 896, 278 nn., 214, (6).
Volum mare de mm 350 × 220.

BIOGRAFIA AUTORULUI
Johannes Scapula a fost un lexicograf și umanist activ în secolul al XVI-lea, amintit în special pentru Lexicon graeco-latinum, operă menită să devină unul dintre cele mai răspândite instrumente pentru studiul limbii grecești în Europa primei perioade moderne. Opera sa s-a născut în cadrul climatului marii filologii renascentiste și a fost strâns legată de tradiția lexicografică dezvoltată în jurul monumentalei Thesaurus Graecae Linguae de Henri Estienne. Scapula a elaborat un repertoriu mai compact și practic, potrivit consultării zilnice de către studenți, profesori, teologi și savanți ai clasici. Succesul a fost enorm și Lexiconul a fost re-tipărit în mod repetat între secolele XVI și XVII. Pentru generații a reprezentat unul dintre instrumentele prin care cultura europeană a putut accesa direct literatura greacă, Noul Testament, Părinții Bisericii, filosofia, medicina și istoria antichității. Numele lui Scapula rămâne astfel asociat cu marea perioadă în care cunoașterea limbii grecești a devenit iarăși o componentă esențială a educației superioare europene.

RARITATE
Lexiconul graeco-latinum a avut o amplă răspândire editorială, iar raritatea absolută a textului nu reprezintă principalul element colecționar al exemplarului prezent. Excepțional mai important este carcasă materială: o legătură monumentală în piele de porcin pe blocuri din lemn decorate uscat prin plăci și rolete. Legăturile de acest tip supraviețuiesc într-un număr mult mai mic decât copiile textului și sunt căutate ca documente autonome de arta librăriei germane. Mărimea mare a volumului, robustețea blocurilor, decorul imprimat și urmele agrafelor originale sporesc semnificativ farmecul. O identificare viitoare a plăcilor și roletelor individuale ar putea permite atribuirea execuției către o zonă geografică, atelier sau perioadă specifică, adăugând un nivel suplimentar de raritate și interes istoric.

IMPORTANȚĂ ISTORICĂ
Lexiconul lui Scapula aparține istoriei marii redescoperiri a limbii grecești în Europa modernă. După revoluția umanistă, posibilitatea de a citi direct autorii greci a devenit esențială nu doar pentru filologie clasică, ci și pentru teologie, exegeza biblică, medicina, filosofia, dreptul și istoria. Marii istorici greci-latine reprezentau astfel adevărate infrastructuri intelectuale ale Republicii Scriitorilor, instrumente indispensabile în universități, colegii și biblioteci erudite. Acest exemplar posedă de asemenea o a doua dimensiune istorică la fel de importantă: legătura. Blocuri din lemn, piele de porcin, decor uscat și agrafe aparțin unei tradiții constructive care își are rădăcinile în cartea medievală și renascentistă și a rămas deosebit de vie în Europa Centrală. Volumul reuneste astfel două mari istorii paralele: aceea a transmisiei culturii grecești și aceea a artei materiale a cărții.

BIBLIOGRAFIE
Henri Estienne, Thesaurus Graecae Linguae.
Brunet, Manuel du libraire et de l’amateur de livres.
Graesse, Trésor de livres rares et précieux.
VD17, repertoriu al edițiilor tipărite în spațiul germanofon în secolul al XVII-lea.
Geoffrey Ashall Glaister, Encyclopedia of the Book.
J. A. Szirmai, The Archaeology of Medieval Bookbinding.
Repertorii dedicați la lexicografie greacă renascentistă și la istoria legăturilor germane în piele de porcin.