Vas - Staniu, Metal argintiu - carafă

Superbă carafă veche cu caracter, o piesă unică, cu linii pure de o eleganţă deosebită, ideală pentru pasionaţii de artă, de antiquităţi sau de obiecte de anticariat.

Dotată cu o siluetă zveltă în stil „gât de lebădă”, cu un gat de turnare subţire şi cu un mâner fin şi geometric, această carafă are un design atemporal.

Un atu de farmec pentru interiorul tău: datorită aerului său minimalist, acest frumos obiect se integrează perfect atât într-un decor modern, cât și într-unul vechi sau rustic. Îi va găsi ideal loc pe o comodă sau pe un raft curat, singur sau reinterpretat ca vază pentru flori uscate.

Perioadă:
Acest model se potrivește foarte probabil unei fabricații din a doua jumătate a secolului al XIX-lea sau din primele decenii ale secolului XX.

Caracteristici tehnice :

Material:
Obiect vechi de frumoasă manufactură, din metal greu, fie alamă/ tin vechi, fie metal argintat.

Dimensiuni :
Înălțime 26 cm | Lățimea maximă cu mânerul: 12 cm | Diametrul bazei: 9,5 cm.
Greutate : 985 g (greutate semnificativă, rezultând din calitatea execuției).

Stare obiect :
Obiectul este vândut în starea sa originală, având o patină brută și întunecată, forjată de timp, care atestă autenticitatea sa. Prezintă urme de uzură, oxidare și coroziune naturală, superficiale, care adaugă farmecul și suferința istorică a piesei.

Fotografiile fac parte integrantă din descriere.
Expediere atentă

Pentru informații:
Iată elementele obiective care permit justificarea datei de fabricație:
Stilul siluetei: Liniile zvelte, forma fluidă „gât de lebădă” și ciocul asimetric, foarte întins în sus, se inspiră direct din tecioasele antice, readuse în vogă în Franța și în Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Greutatea (985 g): Pentru o carafă de 26 cm, aproape un kilogram demonstrează o fabricație veche din metal turnat și gros, departe de reproducerile usoare și industriale din a doua jumătate a secolului XX.

Tehnica de asamblare: Linia de sudură circulară vizibilă chiar deasupra bazelor confirmă o metodă de asamblare artizanală (corpul și fundul au fost turnate separat, apoi sudate), obișnuită în acea perioadă.

„Peste tinului”: Umflăturile negre foarte caracteristice observate pe gât atestă o transformare moleculară a metalului care necesită mai multe decenii de expunere la frig și umiditate pentru a se dezvolta, confirmând o vârstă de cel puțin 100 de ani.