Roman antic sticlă Bracelet - 59 cm

Brățară din sticlă romană

Cultură / Perioadă: Roman Antic
Dată / Perioadă: secolele I – al II-lea d.Hr.
Material: Sticlă
Dimensiuni: Diametru de aproximativ 70 mm
Stare: În stare bună, cu uzură de suprafață, irizări și uzură minoră în concordanță cu vârsta.

Nicio expediere în afara Uniunii Europene. Datorită reglementărilor complexe privind exportul bunurilor culturale, acest obiect nu poate fi expediat în afara UE. Vă rugăm să vă asigurați că aveți o adresă de livrare în cadrul Uniunii Europene înainte de a plasa un bid.

Informații despre proveniență:
ID-ul înregistrării obiectului: 120

Proprietarul actual a cumpărat obiectul de la un colecționar privat, N.N., din Ede, Olanda.

Proprietarul anterior, un colecționar privat, N.N. din Ede, Olanda, a declarat că obiectul se afla în colecția sa din 1990.

Potrivit proprietarului anterior, obiectul făcea anterior parte dintr-o colecție privată în Țările de Jos încă din anii '80.

Nu era disponibilă nicio altă informație referitoare la istoricul anterior de deținere al obiectului din partea proprietarului anterior.

Informații de fundal:

Această brățară din sticlă romană datează din secolele I – al II-lea d.Hr. și reprezintă o formă de podoabă personală răspândită pe întregul Imperiu Roman. Brățara este formată dintr-un holou circular de sticlă de culoare închisă, modelată în timp ce era încinsă și fuzionată într-un inel continuu. Suprafața prezintă uzură și zone irizente cauzate de condițiile de îngropare pe termen lung, caracteristice sticlei romane vechi.

Bijuteriile din sticlă au devenit din ce în ce mai populare în perioada Imperială Romana datorită progreselor în tehnologia de fabricație a sticlei și extinderii centrelor de producție la scară largă în întreg imperiul. Meșteșugarii romani au dezvoltat tehnici sofisticate pentru a modela sticla colorată în mărgele, brățări, pandantive și alte obiecte decorative care imitau materiale mai scumpe precum pietrele prețioase sau metalul. Brățările din sticlă ofereau o formă accesibilă, dar vizual atractivă de podoabă purtată de femei și copii din diferite niveluri ale societății.

Brățări de acest tip erau produse în ateliere regionale din întreaga Mediterană de Est, Levant, Egipt și provinciile romane vestice. Astfel de obiecte circulau pe scară largă prin rețelele comerciale romane, ajungând în regiuni îndepărtate de locul fabricației. Exemple comparabile au fost excavatate din straturi de așezare, gropi de morminte și contexte domestice din Europa și Orientul Apropiat.

Fabricarea sticlei romane implica încălzirea materialelor pe bază de silice în cuptoare și colorarea sticlei topite cu adaosuri minerale. Odată înmuiată, tijă de sticlă putea fi îndoită în forme circulare și finisată manual înainte de răcire. Ușoarele neregularități în formă și grosime sunt caracteristici tipice ale bijuteriilor din sticlă română lucrate manual.

Podoaba personală a jucat un rol important în viața de zi cu zi romană, reflectând moda, identitatea și obiceiurile sociale din imperiu. Obiecte precum această brățară ilustrează disponibilitatea pe scară largă a bunurilor decorative realizate posibil datorită meșteșugului roman și schimbului comercial.

Acest artefact formează o legătură palpabilă cu lumea romană antică, unde bijuteriile din sticlă de acest tip erau purtate ca parte a vestimentației personale zilnice cu aproape două mii de ani în urmă.