Janesch Albert (1889-1973) - Andalusische Landschaft

Albert Janesch (născut 12 iunie 1889 în Viena; decedat 10 mai 1973 tot aici) a fost un pictor austriac de portret și genre.

Viața

Janesch a studiat între anii 1904 și 1912 la Academia vieneză de arte frumoase, profesorii săi au fost Siegmund L’Allemand și Franz Rumpler.

În timpul Primului Război Mondial, Janesch a fost înregistrat la 20 octombrie 1915 ca pictor de război în grupul de artă al cartierului de presa militară k.u.k.

A lucrat mai întâi în Belgrad, apoi în Trieste și, în continuare, până în toamna lui 1916, în diferite secțiuni ale frontului Isonzo. De la decembrie 1917 până în iunie 1918 a fost pe frontul turc.[1]

În 1916 a primit premiul întâi al concursului pentru monumentul eroilor.
A fost înscris în registrele oficiale ale Kriegspressequartiers până în noiembrie 1918.[2]

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Janesch a fost din nou recrutat ca pictor de război, lucrând pe coasta sudică și vestică a Franței, în Rusia și în Grecia.[3] Într-o scrisoare adresată directorului principal al revistei NSDAP Der Hoheitsträger[4], el a explicat în 1941 schița sa de tablou Der illegale Kämpfer și relatează în detaliu ce l-a determinat în 1932 să depună cerere de aderare la NSDAP („purificarea vieții artistice vieneze de spiritul evreiesc și masonic”). De facto s-a alăturat Partidului abia la 18 februarie 1933 (număr de membru 1.600.275).[5][6]
Janesch a fost printre exhibați în Marele Expozitiv de Artă Germană din München în anii 1937, 1938, 1940 și 1941. A arătat acolo în special lucrări cu scene de război ale Wehrmacht-ului și în 1941 portrete ale liderilor militari naziți Karl Eibl și Friedrich Siebert. Două dintre lucrări au fost cumpărate de Hitler.

După război i-a fost încredințat lui Janesch să frescoze „Sala de fier” a nou-înființatului Bisericii Artileriei (Arsenal Objekt 2) din Muzeul de istorie militară. Astfel a executat în 1952/53 fresca „Die Artillerie Kaiser Maximilians I.” folosind ca temă un tablou al lui Jörg Kölderer drept sursă. Frescele au fost finalizate la 25 martie 1954.[7]

Dimensiuni:
Fără ramă: lățime 80 cm x înălțime 90 cm, cu ramă: lățime 95 cm x înălțime 105 cm