Stefano Trapanese (1963) - Pallade e il centauro (Pallas and centaur)





39 € |
|---|
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 139719 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Descriere de la vânzător
Stefano Trapanese este un ARTISTĂ LEADER în provincia Salerno (Italia) și este stabil în TOP 10 ale MAESTRILOR DE PROFIL NAȚIONAL (sursă PitturiAmo.com)
Subiectul acestui tablou este, ca reprezentare, considerat doar în relație cu „Pallade e il centauro” (tablou executat în tempera pe pânză, 207×148 cm) de Sandro Botticelli, databil în jurul anului 1482-1483, și păstrat în Galeria Uffizi din Florența. În fotografii este o reproducere a acelui tablou.
Sursa de inspirație, într-o interpretare cu totul originală a Maestrului Trapanese, se naște așadar din acel tablou al lui Botticelli.
Subiectul mitologic dezvoltă o tematică neoplatonistă. În baza gândirii filozofice, susținute de unele scrieri ale lui Marsilio Ficino, scena ar putea fi considerată ca Alegoria Rațiunii, al cărei simbol este zeița care învinge impulsivitatea reprezentată de centaur, ființă mitologică jumătate om, jumătate animal. Conform zicerii aceluiași Ficino „Bestia nostra, id est sensus; homo noster, id est ratio”, cu care se explică dualitatea sa în jumătatea inferioară, echină, instinctivitatea beastă, și în jumătatea superioară, umană, facultatea de raționare, domată de Minerva-Rațiune. Alte lecturi simbolice au vorbit despre contrastul dintre Castitate și Desfrânare, Umilință și Mândrie, Rațiune și Instinct.
Tabloul este dotat cu o ramă ușor neagră, în stil minimalist. Rama are 2 cm lățime pe fiecare parte (vedere foto).
AUTENTICAT DE CĂTRE ARTISTUL
Stefano Trapanese este un ARTISTĂ LEADER în provincia Salerno (Italia) și este stabil în TOP 10 ale MAESTRILOR DE PROFIL NAȚIONAL (sursă PitturiAmo.com)
Subiectul acestui tablou este, ca reprezentare, considerat doar în relație cu „Pallade e il centauro” (tablou executat în tempera pe pânză, 207×148 cm) de Sandro Botticelli, databil în jurul anului 1482-1483, și păstrat în Galeria Uffizi din Florența. În fotografii este o reproducere a acelui tablou.
Sursa de inspirație, într-o interpretare cu totul originală a Maestrului Trapanese, se naște așadar din acel tablou al lui Botticelli.
Subiectul mitologic dezvoltă o tematică neoplatonistă. În baza gândirii filozofice, susținute de unele scrieri ale lui Marsilio Ficino, scena ar putea fi considerată ca Alegoria Rațiunii, al cărei simbol este zeița care învinge impulsivitatea reprezentată de centaur, ființă mitologică jumătate om, jumătate animal. Conform zicerii aceluiași Ficino „Bestia nostra, id est sensus; homo noster, id est ratio”, cu care se explică dualitatea sa în jumătatea inferioară, echină, instinctivitatea beastă, și în jumătatea superioară, umană, facultatea de raționare, domată de Minerva-Rațiune. Alte lecturi simbolice au vorbit despre contrastul dintre Castitate și Desfrânare, Umilință și Mândrie, Rațiune și Instinct.
Tabloul este dotat cu o ramă ușor neagră, în stil minimalist. Rama are 2 cm lățime pe fiecare parte (vedere foto).
AUTENTICAT DE CĂTRE ARTISTUL

