De La Borde - Il Genio delle Nazioni - 1764

[Vă rugăm să rețineți că fundalul din unele imagini a fost creat cu ajutorul AI pentru a prezenta cărțile într-un mediu plăcut. Aceste elemente de fundal nu modifică sau afectează reprezentarea autentică și starea cărților]

PERSONALITATEA POPULAȚIILOR ÎNAINTEA ANTROPOLOGIEI: CLIMĂ, OBICEIURI, POLITICĂ ȘI CIVILIZAȚIE
Opera fascinantă a iluminismului european, dedicată unuia dintre marile întrebări ale secolului al XVIII-lea: de ce popoarele și națiunile dezvoltă caractere, obiceiuri, instituții politice și comportamente atât de diferite? Genialitatea națiunilor este traducerea în italiană a operei francezului François-Ignace d’Espiard de La Borde, autorul care a încercat să interpreteze în mod sistematic diferențele dintre popoare prin influența climei, a mediului, a educației, a instituțiilor, a legilor și a cutumelor. Opera prefigurează teme care vor deveni centrale în antropologia culturală, sociologie și filosofia politică: caracter național, raportul dintre mediu și societate, originea diferențelor culturale, educația, urbanitatea, formele de guvernare, monarhia și republica, libertatea politică, legislarea și raportul dintre virtutea individuală și instituții. Deosebit de interesante sunt comparațiile continue între francezi, englezi, italieni, spanioli, germani, greci, romani, popoare asiatice și alte civilizații. Al treilea volum tratează direct diferitele forme de guvernare, comparând monarhiile, republicile și sistemele politice vechi și moderne. Editie venețiană din 1764, îmbogățită cu o antiportă elegantă alegoric gravată și cu un frontispiciu cu medalion de Ciceron.

VALOAREA PE PIȚĂ
Operă interesantă pe piața anticariatelor, în special pentru conținutul iluminist, proto-antropologic și politic, precum și pentru prezența antiportei alegorice. Exemplarul fotografiat prezintă Tomele I, indicarea semnalează că opera în ansamblu a continuat în părți ulterioare: preț recomandat: 380–440 €.

DESCRIEREA FIZICĂ ȘI STAREA
2 volume. Legătorie veche în carton, acoperire din hârtie moteuri în nuanțe maronii. Spatele simplu cu rest de etichetă de carton vechi. Antiporta alegorică gravată în alamă, semnată pe placă, reprezentând o personificare complexă a națiunilor și civilizațiilor cu glob, obelisc, monumente, cărți, instrumente și figuri simbolice. Frontispiciu cu o mare vignetă calcografică cu portret în medalion al lui Marcus Tullius Cicero. Numeroase freze, capete litere istoriate sau ornate în text. Hârtie cu margini mari, în mare parte ne-tăiată, cu urme de margine. Legătorie uzată, abrazii, lipsuri superficiale mici, defecte la buze și colțuri și pierdere parțială a elementului de pe spate. Ondulații naturale ale hârtiei, unele bruniri fiziologice, pete și umbre sporadice, câteva rupturi mici sau defecte marginale și urme ale timpului. La cărți vechi, cu o istorie milenară, pot exista anumite imperfecțiuni, care nu sunt întotdeauna indicate în descriere. Pp. (2); 10nn; 212; (2).

TITLUL COMPLET ȘI AUTORUL
Genialitatea națiunilor. Tomele I, [Tomele II]
În Veneția, Appresso Giacomo Caroboli, și Domenico Pompeati, 1764.
François-Ignace d’Espiard de La Borde.

CONTEXT ȘI SEMNIFICATIE
Genialitatea națiunilor aparține unei perioade cruciale a culturii europene, când filosofi și oameni de litere au început să caute explicații sistematice ale diferențelor dintre societățile umane fără a se baza exclusiv pe istoria dinastică sau religie. Unul dintre conceptele centrale este „geniul națiunii”: un ansamblu de înclinații, obiceiuri, comportamente și instituții care ar caracteriza fiecare popor.autorul diferențiază explicit cauzele „fisice” și „moral”.
Printre prime, acordă o importanță mare climatului, geografiei, alimentației și condițiilor naturale; între celelalte, educația, legile, guvernarea, religiunea, obiceiurile și istoria. Opera se încadrează astfel în aceeași mare perioadă intelectuală în care Montesquieu analizase relația dintre climă, legi și formele politice în Esprit des lois. Caracterul comparativ este deosebit de semnificativ. Autorul compară constant națiunile europene: discută temperamentul Franței, urbanitatea și civilizația, caracterul englez, obiceiurile italiene și diferențele între popoarele nordice și sudice. Se extinde de asemenea la Greci, Romani, Persani, Chinezi și alte civilizații. În al treilea volum, discursul devine deschis politic. Un capitol este dedicat „diferitelor Guvernări raportate la virtute și la talente” și se fac distincții între monarhie, monarhie temperată și guvern republican. Alte capitole analizează republicile, instituțiile politice vechi și moderne și chiar guvernarea Chinei. Desigur, multe generalizări naționale apar în totalitate din mentalitatea secolului al XVIII-lea și astăzi au valoare istorică. Tocmai de aceea opera reprezintă o marturie remarcabilă a nașterii Europei a studiului comparativ al societăților și a ideii moderne despre caracterul național.

BIOGRAFIA AUTORULUI
François-Ignace d’Espiard de La Borde a fost un autor francez din secolul al XVIII-lea, cunoscut în principal pentru reflecțiile sale asupra caracterului popoarelor și asupra influenței condițiilor naturale și sociale asupra diverselor civilizații. Opera sa se înscrie în cultura filosofică care precede și însoțește iluminismul matur și participe la căutarea de cauze generale capabile să explice diversitatea societăților umane. D’Espiard este amintit în special în istoria teoriilor climatice și a „geniului națiunilor”: ideea conform căreia mediul, instituțiile și cutumele contribuie la formarea caracterelor colective recognoscibile. Lucrarea sa aparține astfel genealogiei intelectuale care conduce de la filosofia morală și politica a secolului al XVIII-lea către disciplinele comparative ulterioare dedicate societăților și culturilor.

ISTORICUL TIPĂRII ȘI CIRCULAȚIA
Opera franceză a lui d’Espiard a circulat în secolul al XVIII-lea în forme diferite și variante în cadrul dezbaterii intense europene despre caracterul națiunilor. Noțiunea de „geniu național” se afla atunci în centrul unei discuții mai ample care implica limbă, literatură, climă, educație și instituții politice. Debatul asupra raportului dintre „geniu” lingvistic și caracterul național a avut o importanță deosebită în cultura europeană între Sêptembrie și Settecento. Traducerea venețiană din 1764 documentează pătrunderea acestor teorii în Italia iluministă. Veneția sec. al XVIII-lea a fost unul dintre principalele centre italiene pentru circulația și traducerea operelor străine, într-un circuit cultural mai amplu de actualizare a experiențelor franceze și britanice. Editia a fost publicată de Giacomo Caroboli și Domenico Pompeati și supusă procedurii venețiene obișnuite de revizuire: exemplarului îi este păstrată autorizația Riformătorilor dello Studio di Padova, datată 16 aprilie 1764. Prezența antiportei calcografice, a medalionului lui Cicero și a unui aparat ornamental relativ bogat arată de asemenea că ediția italiană nu a fost concepută ca o simplă traducere de uz, ci ca o publicație editorială atentă destinată publicului cultivat al Republicii Venețiene.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
François-Ignace d’Espiard de La Borde, Il genio delle nazioni. Traducere din franceza în italiană de B.T.F., Veneția, Giacomo Caroboli și Domenico Pompeati, 1764.
François-Ignace d’Espiard de La Borde, opere franceze dedicate la génie, la costume și la guvernarea națiunilor.
Montesquieu, De l’esprit des lois, 1748, termen fundamental de comparație pentru teoriile secolului al XVIII-lea despre influența climei și a instituțiilor.
Literatură secolului al XVIII-lea europeană despre génie des nations, despre caracterul național și despre relațiile dintre limbă, cultură și identitate colectivă.
Studii despre cultura venetă a secolului al XVIII-lea și despre circulația și traducerea în zona venețiană a operelor filosofice și politice europene.