Lo Piccolo - Il Canto Fermo - 1739

IL CANTO GREGORIANO ÎN PALERMO-UL SEICENTO NELONGUL SETTECENTO: MANUAL PRACTIC RAR
Rar și fermecător tratat sicilian despre canto fermo și canto gregorian, publicat la Palermo în 1739 de către preotul Filippo Lo Piccolo, beneficiat al Insigne Basilica a Prima Sedi a Regatului. Opera apare cu un scop eminamente practic: a expune cu „succintitatea cea mai mare” și într-un „mod cel mai simplu” regulile necesare pentru a citi, intona și dirija canto-ul ecclesiastic. Lo Piccolo abordează sistematic literele și notele, figurile muzicale, neumele, diptele, cheile, proprietățile, esacordurile, mutațiile, tonurile ecclesiastice, cadențele și modalitățile de intonație, însoțind explicația cu numeroase exemple de notație muzicală imprimate în text. O legătură deosebit de importantă este legătura directă cu practica liturgico-muzicală palermitană: autorul declară că a expus regulile „Cântului Gregorian, Ecclesiastic, și Angelic” și a arătat cum să conducă corul „după uzul Catedralei mele”. O sursă semnificativă pentru istoria muzicii sacre, a cântului gregorian și a practicii corale în Sicilia secolului XVIII.

VALOAREA PIAȚEI
Lucrare de specialitate și neobișnuită, interesantă pentru colecționarii de muzică veche, canto gregorian, liturgie, istoria ecclesistică siciliană și istoria Palermo-ului. Valoarea este sporită de data de secol XVIII, de tipărirea palermitană, de aparatul de exemple muzicale extrem de bogat și de conservarea exemplarului în condiții în general mai mult decât bune. Ambalajul modern de protecție îmbunătățește în plus prezentarea fără a afecta broșura originală. Valoarea volumului: 500–600 EUR.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI STARE
Broșură veche, mută; întărită la spate; păstrată într-un elegent container ulterior din semi-piele culoare bordo cu plăți marmurate, titluri și frese aurii imprimate pe spate. Exemplarul cu barbette. Prima pagină cu viziune xilografată; numeroase vignette, antete, litere cochete și finaluri xilografate. Amplu aparat de partiții și exemple muzicale în text, cu notație de canto fermo și numeroase scheme referitoare la scări, chei, tonuri, cadențe și formule melodice. Unele ușoare moliciuni de apă, în special marginale, ondulații naturale și urme minime ale trecerii timpului. În tomuri vechi, cu o istorie pluricentenară, pot apărea unele imperfecțiuni, nu întotdeauna sesizate în descriere. Pp. (2); 16; 124.

Titlu COMPLET ȘI AUTOR
Il Canto Fermo.
În Palermo, la Stamperia lui Angelo Felicella, 1739.
Filippo Lo Piccolo.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Il Canto Fermo de Filippo Lo Piccolo reprezintă o mărturie deosebit de interesantă despre transmiterea practică a cântului liturgic în Italia de Sud în secolul al XVIII-lea. „Canto fermo” indica tradiția monodică ecclesias­tică fondată pe repertoriu gregorian și pe utilizarea sa zilnică în liturghie. Nu era doar teorie muzicală: pentru preoți, coruri și membri ai corurilor ecclesiastice, citirea și intonarea corectă a acestui repertoriu constituia o competență concretă necesară pentru desfășurarea funcțiilor religioase. Lo Piccolo structurează opera ca un adevărat manual progresiv. După „Regule scurte ale Canto fermo utile pentru a ghida cu ordinea sa Corul”, urmează originea canto-ului fermo, litere și note, distanțe între note, figuri muzicale, neumi, chei, proprietăți, esacorduri, mutații și sistem modal. Numeroase pagini arată grafic scări ascendante și descendente, diferite chei și formule melodice. În mod deosebit extinsă este tratarea tonurilor ecclesiastice, ilustrate prin exemple de principii, finale și cadențe. Cea din urmă parte prezintă numeroase formule muzicale derivante din practica concretă liturgică. Valoarea documentară a operei este sporita de referința explicită a autorului la uzul propriei sale Catedrale, permițând citirea volumului și ca mărturie a practicii muzicale a Bisericii palermitane în secolul XVIII.

BIOGRAFIA AUTORULUI
Filippo Lo Piccolo a fost preot și muzicograf sicilian activ în prima jumătate a secolului XVIII. Din frontespiciul operei rezultă că este unul dintre beneficiatii Insigne Basilica a Prima Sedi a Regnului din Palermo, împrejurare care îl află direct în mediul ecclesiar și liturgic al orașului. Formația sa muzicală pare strâns legată de practica cântului ecclesiastic și de necesitatea de a transmite regulile acestuia către preoți și cântăreți. În Canto Fermo Lo Piccolo demonstrează cunoaștere a tradiției teoretice anterioare, dar urmărește în principal un obiectiv didactic: a simplifica o materie complexă și a furniza reguli imediat aplicabile practică corală. În încheiere declară explicit că a ilustrat normele „Canto Gregoriano, Ecclesiastico, ed Angelico” și a ghidat prin ele corul după uzul propriei Catedrale.

ISTORIE DE TIPAR ȘI RĂSPÂNDIRE
Lucrarea a fost tipărită la Palermo în 1739 în Stamperia lui Angelo Felicella, cu licență de la superiori. Foițele preliminare includ aprobarea ecclesiată, datată 1738, confirmând fluxul censorial normal prevăzut pentru un manual destinat mediului religios. Ediția aparține producției muzicale siciliene din secolul al XVIII-lea, un sector bibliografic mult mai restrâns față de marile edituri muzicale venețiene, romane sau bologneză. Relevanța numeroaselor exemple muzicale integrate tipografic în text făcea și realizarea volumului mai complexă decât a unui tratat ecclesiastic obișnuit. Strâns relația dintre conținutul teoretic și praxia specifică a Catedralei din Palermo conferă ediției un caracter extrem de local și documentar: nu doar un manual general despre canto fermo, ci o mărturie a transmiterii concrete a repertoriului gregorian în Sicilia din prima jumătate a secolului XVIII.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Filippo Lo Piccolo, Il Canto Fermo expus colla maggior brevità, e col modo più facile, Palermo, Stamperia di Angelo Felicella, 1739.
Trattatistica italianăsei-septecento asupra canto fermo, canto gregorian, modalitatea ecclesiasitică și practică corală.
Repertorii bibliografici referitori la tipărirea muzicală și liturgică siciliană a secolului XVIII.
Studi asupra tradiției canto-ului gregorian și învățământului canto fermo în Italia modernă.
Studi asupra istoriei muzicale, liturgice și ecclesiastice a Palermo-ului și a Catedralei sale în secolul XVIII.