Ennio Finzi (1931-2024) - Senza titolo





30 € | ||
|---|---|---|
25 € |
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 139992 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Ennio Finzi (1931-2024), Senza titolo, 2000, tehnică mixtă cu pastel pe carton, ediție originală, 24,5 × 27 cm, Italia, semnat manual
Descriere de la vânzător
Ennio Finzi
Pictură în pastel rară, tehnică mixtă pe carton
Carton alb, pastel și colaj
Anul 1990
Cm 24,5x27
Titlu Divertisment
Autentic pe fotografie a Maestrului
Operă de o calitate rară, dificil de găsit
Ennio Finzi, artist recent decedat, considerat pictor spațialist, dar cum își amintește el însuși, în 1947 avea doar 16 ani și nu a putut fi înmatriculat în mișcarea picturală a Spațialismului, cum a fost însă Tancredi Parmeggiani (1927 - 1964) care la acea vreme avea douăzeci de ani[1].
Din 1960 până în 1978, chiar și din cauza dificultăților legate de vânzarea operelor spațialiste într-o perioadă istorică care încuraja alte tipuri de cercetare[1], el decide să îmbrățișeze pe deplin principiile cele mai contemporane ale analizei științifice și tehnologice specifice acelui deceniu, nu însă precum artiștii din Grupul N care foloseau efectiv electronica și iluminotecnica[5], ci încercând să creeze aceleași premise cu o Non-Pictură de tip analitic în alb-negru care se îndepărta de cromatismul puternic anterior, concentrându-se pe automatism și combinarea ritmurilor[6], apropiindu-se tot mai mult de Cinemetismul[1]
Ennio Finzi
Pictură în pastel rară, tehnică mixtă pe carton
Carton alb, pastel și colaj
Anul 1990
Cm 24,5x27
Titlu Divertisment
Autentic pe fotografie a Maestrului
Operă de o calitate rară, dificil de găsit
Ennio Finzi, artist recent decedat, considerat pictor spațialist, dar cum își amintește el însuși, în 1947 avea doar 16 ani și nu a putut fi înmatriculat în mișcarea picturală a Spațialismului, cum a fost însă Tancredi Parmeggiani (1927 - 1964) care la acea vreme avea douăzeci de ani[1].
Din 1960 până în 1978, chiar și din cauza dificultăților legate de vânzarea operelor spațialiste într-o perioadă istorică care încuraja alte tipuri de cercetare[1], el decide să îmbrățișeze pe deplin principiile cele mai contemporane ale analizei științifice și tehnologice specifice acelui deceniu, nu însă precum artiștii din Grupul N care foloseau efectiv electronica și iluminotecnica[5], ci încercând să creeze aceleași premise cu o Non-Pictură de tip analitic în alb-negru care se îndepărta de cromatismul puternic anterior, concentrându-se pe automatism și combinarea ritmurilor[6], apropiindu-se tot mai mult de Cinemetismul[1]

