Gervasoni - Carteggio Musicale - 1804

[Vă rugăm să rețineți că fundalul din unele imagini a fost creat cu ajutorul AI pentru a prezenta cărțile într-un mediu plăcut. Aceste elemente de fundal nu modifică sau afectează reprezentarea adevărată și starea cărților]

MUSICA ÎN TRIBUNĂ – CĂRȚI, POLEMICI ȘI MAEȘTRI AI MUZICII, ÎN ITALIA NAPOLEONIANĂ
Document rar și fascinant despre cultura muzicală italiană la începutul secolului al XIX-lea. Carlo Gervasoni adună în corespondenta muzicală scrisori, răspunsuri, judecăți și dispute izbucnite din Școala muzicii, transformând volumul într-o adevărată conversație între muzicieni, maeștri de capelă, teoreticieni și academicieni. Nu este un simplu manual: o dispută muzicală tipărită, în care teoria, contrapunctul, învățământul și practica sunt discutate direct de către protagoniști. Dintre corespondenti figurează Francesco Fortunati, Francesco Canetti, maestru de capelă al Catedralei din Brescia, și benedictinul Anselmo Marsand. Deosebit de atractivă este antiporta gravată cu portretul lui Carlo Gervasoni, semnată de Giuseppe Benaglia după desenul lui Agostino Bigatti. Esemplar conservat în starea sa autentică de broșură, cu margini ample.

DE CE SĂ CUMPERI
• MUZICA VIE – Scrisori, răspunsuri și polemici între personaje autentice ale culturii muzicale italiene.
• PORTRET GRAVAT – Frumoasă antiporta cu imaginea lui Carlo Gervasoni, gravată de Giuseppe Benaglia.
• NUME ȘI MARTURII – Fortunati, Canetti, Marsand și alți maeștri discută direct teoria și practica muzicală.
• ESEMPLAR AUTENT – Broșură de epocă, hârtiile cu margini mari și margini conservă farmecul original al ediției.

VALOAREA PE PIȚĂ
Operă de specialitate, dar de un interes însemnat pentru colecționarii de istoria muzicii, teorie muzicală, epistolar și cultura italiană a epocii napoleoniene. Portretul gravat, natura documentară a corespondentei și conservarea în broșură de epocă sporesc interesul antic. Condițiile copertei și petele vizibile pe unele foi limitează însă evaluarea acesteia. Preț orientativ: 450–600 EUR

DESCRIEREA FIZICĂ ȘI STAREA
Broșură de epocă în carton de așteptare, cu urme evidente de utilizare, abraziuni, mici lipsuri și fisuri la spate; structura bine conservată. Esemplar ne-riflat, cu margini și franjuri foarte late. Antiporta gravată cu portretul lui Carlo Gervasoni în medaliu, semnat Ag. Bigatti dis. și Giuseppe Benaglia inc. File de titlu tipografic. Text clar pe hârtie tare. Prezintă aureole și pete de umezeală, în mod special vizibile pe unele foi către partea finală, florișuri și semne fiziologice ale timpului. În cărțile vechi, cu o istorie de secole, pot exista unele imperfecțiuni, adesea neobservate în descriere. Pagini (2); 156; 4 nn.

Titlul complet și autorul
Carlo Gervasoni – Carteggio muzical cu diverși colegi profesori și maeștri de capelă în care se demonstrează utilitatea Școlii muzicii, se propun și se soluționează unele îndoieli ale aceleiași Școli referitoare la aceasta, se dau avertismente utile profesorilor și amatorilor din această artă. Parma, la Luigi Mussi, 1804.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Carteggio muzical apare ca o continuare ideală a Școlii muzicii a lui Gervasoni. În loc să prezinte un nou tratat Sistematic, autorul pune în scenă dezbaterea declanșată de propia operă printr-o succesiune de scrisori și răspunsuri. Rezultatul oferă o perspectivă deosebit de interesantă asupra circulației ideilor muzicale în Italia primilor ani ai secolului al XIX-lea: cititorul asistă direct la comparația între profesori, compozitori, maeștri de capelă și amatori cultivați. Se discută utilitatea predării muzicii, chestiuni teoretice, contrapunctul, istoria muzicii și problemele întâmpinate în formarea muzicienilor. Indexul evidențiază clar structura dialogică a volumului, alternând scrisori adresate lui Gervasoni și răspunsuri ale sale. Cartea devine astfel ceva mai mult decât o operă teoretică: este fotografia unei rețele intelectuale muzicale italiene în momentul de tranziție dintre cultura secolelor XVIII și epoca napoleoniană.

BIOGRAFIA AUTORULUI
Carlo Gervasoni a fost teoretician muzical, compozitor și dascăl italian activ între secolele al XVIII-lea și începutul al XIX-lea. Activitatea lui este legată în special de sistematizarea și difuzarea învățământului muzical. În Carteggio apare nu doar ca autor, ci ca centru al unei rețele de corespondenți alcătuită din muzicieni, maeștri și savanți. Portretul așezat în antiporta întărește caracterul programatic al operei și îl prezintă pe Gervasoni cititorului ca un om de muzică și autor recunoscut în peisajul teoretic italian al perioadei.

ISTORIE DE TIPĂRIE ȘI CIRCULAȚIE
Opera a fost tipărită la Parma în 1804 la Luigi Mussi. Textul documentează în mod direct receptarea Școlii anterioare a muzicii și reunește observații, critici, aprobări și răspunsuri născute în jurul acesteia. Scrisorile sunt datate în ani diferiți: printre cele vizibile se află, de pildă, o scrisoare a lui Gervasoni către Francesco Fortunati datată Borgo Taro, 7 septembrie 1800, în timp ce cea a lui Anselmo Marsand poartă data Venezia, 20 august 1803. Aprobările finale sunt datate martie 1804. Volumul reprezintă astfel o colecție aproape contemporană a schimburilor care documentează, ceea ce sporește valoarea sa ca sursă primară pentru istoria culturii muzicale italiene.

ICONOGRAFIE
Antiporta de valoare gravată cu portretul lui Carlo Gervasoni în jumătate de bust, în medallion oval, înconjurat de ramuri de laur și cu cartuș purtând numele autorului. Gravura poartă semnăturile lui Agostino Bigatti ca desenator și Giuseppe Benaglia ca gravator. Portretul constitue unul dintre cele mai atractive elemente vizuale ale ediției.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Carlo Gervasoni, Carteggio musicale, Parma, Luigi Mussi, 1804. Repertorii bibliografici italieni ai secolului al XIX-lea. Repertorii de istorie a teoriei muzicii și a didacticii muzicale italiene. Studii despre tratatistica muzicală italiană între secolele al XVIII-lea și primul XIX-lea. Bibliografii dedicate tipăririi parmensene și culturii muzicale a perioadei napoleoniene.