Hans Hartung - T1971-R30 - Offset lithograph - Licensed print 2008 - COA

Litografie offset a lui Hans Hartung (*)
Reproducerea lucrării „T1971-R30”, realizată de Hartung în 1971.
Executată pe hârtie vellum de înaltă gramaj (220 g).
Editată de Arte-Paris.
Tipărire legal autorizată de Fundația Hartung-Bergman
Semnată pe placa de către artist.

Specificații:

Dimensiuni: 65 x 85 cm
Anul: 2008
Stare: Excelentă (această lucrare nu a fost niciodată înrămată sau expusă și a fost păstrată întotdeauna într-un dosar profesional de artă, motiv pentru care este oferită în stare perfectă).
Proveniență: Colecție particulară.

Lucrarea va fi manipulatǎ cu grijă și ambalată într-un colet din carton întărit. Expedierea va fi însoțită de un număr de urmărire.

Expedierea va include, de asemenea, asigurare de transport pentru valoarea finală a lucrării, cu rambursare integrală în caz de pierdere sau avariere, fără costuri pentru cumpărător.

(*) Hans Hartung este un pictor german important, naturalizat francez, cunoscut pentru lucrările sale abstrace, cu linii caligrafice negre pe fonduri colorate.
S-a născut la Leipzig, în sânul unei familii de fizicieni. Bunicul său era, de asemenea, pictor autodidact și compozitor. Între 1915 și 1926 a studiat limbi clasice la Gimnaziul din Dresda și filozofie și istoria artelor la universitate și la Școala de Arte Frumoase din Leipzig. Ulterior s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Dresda.
În timpul verii anului 1926 a călătorit cu bicicleta prin Franța, Italia și Spania.
În 1931 a expus pentru prima oară în Dresda.
În 1937, într-o expoziție colectivă la Jeu de Paume, Paris (Franța), l-a întâlnit pe celebrul sculptor spaniol Julio González, care avea să exercite o influență profundă asupra sa.
González i-a oferit tot felul de ajutor și l-a încurajat să-și urmeze propriul drum artistic.
În perioada prebelică, Hartung s-a instalat la Paris pentru a evita regimul nazist și a expus în mai multe galerii.
În 1938 a participat la o expoziție anti-nazistă la Galeria New Burlington din Londra (Marea Britanie).
În 1939 a fost închis în Spania și ulterior s-a înrolat în Legiunea Străină în nordul Africii.
În 1944 a fost grav rănit în timpul asediului Belfortului și și-a pierdut un picior.
După război a devenit cetățean francez iar în 1947 a organizat o expoziție individuală importantă la Paris.
Încă de la început s-a ferit de mișcarea Bauhaus, pe care o considera o modă trecătoare.
Picturile sale, pur abstrac­te, reflectă opinia sa despre reprezentarea realității: expresia liberă și pură trebuie să transcende realitatea.
Aplicarea rapidă a pensulei a constituit o caracteristică de bază a modului său de lucru.
Viteza în procesul creativ era, conform propriilor sale cuvinte, o nevoie spirituală.
A primit mai multe premii, printre care Premiul Guggenheim în 1956 și în 1960 Marele Premiu Internațional al Bienalei de la Veneția.