Aleix Albareda - TAKE ME TO LLOBERA, TAKE ME NOW

Piesă unică, cu certificat de autenticitate.

REDARKNES·S - Acrilice pe pânză, 112 × 112 cm
Aceste picturi construiesc un teritoriu între ceea ce este recognoscibil și cel imaginat. Pornind de la o paletă esențială de negru, gri și alb, materia picturală se transformă într-un peisaj, memorie și amprentă. Suprafațele apar fragmentate, erodate și reconstitute prin pete, gesturi, transparențe și țesături geometrice care coexistă cu o gestualitate mai liberă și organică.
Imaginea pare să emergeră dintr-o acumulare de materie. Centrul întunecat concentrează privirea și funcționează ca o specie de nucleu înexpansionare, în timp ce pensulele care îl înconjoară sugerează mișcare, vegetație, stâncă sau o natură supusă unei transformări continue. Lumina nu provine dintr-un singur punct: apare între straturi, în mici goluri și fragmente albe care fac să vibreze compoziția.
Se introduce o structurală ceva mai architecturală. Pătratele, modulele și câmpurile de textură organizează haosul aparent și stabilesc o tensiune între ordine și depășire. Peisajul încetează să mai fie o reprezentare literală pentru a deveni o experiență: ceva ce se patrulează, se amintește și în final se reconstruiește prin fragmente.
În aceste lucrări, teritoriul nu este descris; este experimentat. Pictura funcționează ca un map emoțional în care coabitează natura, memoria și intervenția umană. Formele geometrice par a fi resturi ale unei structuri raționale pe care materia picturală însăși insistă să o desfacă. Din această confruntare apare o imagine puternică, aproape arheologică, unde fiecare strat pare să conțină amprenta unui altul anterior.
Formatul pătrat de 112 × 112 cm întărește această experiență frontală și învăluitoare: privirea nu găsește cu ușurință un punct de intrare sau de ieșire, ci rămâne prinsă într-o suprafață care se extinde în toate direcțiile.
Sunt opere care, în definitiv, vorbesc despre locuri concrete fără a se limita la ele. Pictura devine astfel un spațiu de sedimentare: un loc în care trăitul, ceea ce s-a observat și ceea ce s-a imaginat, ajung să formeze aceeași materie.
aileixalbareda.com