Ninni Pagano (1969) - Nostalgia






Specializată în picturi și desene ale maeștrilor clasici din secolul XVII, cu experiență în licitații.
350 € | ||
|---|---|---|
310 € | ||
289 € | ||
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 141384 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Nostalgia, tablou în ulei de Ninni Pagano, Italia, 2020+, 54,5 × 47 cm.
Descriere de la vânzător
Biografia lui Ninni Pagano
Născut în Catania în 1969, Ninni Pagano a început inițial studii de tip științific, un background care va influența precizia și structura operelor sale viitoare. Abordarea sa față de arta contemporană apare prin frecventarea studioului maestrului Antonio Sciacca, cu care împărtășește o viziune despre artă ca punte între epoci diferite.
Poetica: „Camera Minunilor”
Cercetarea lui Pagano este strâns legată de conceptul Wunderkammer (Camera Minunilor). Operele sale sunt adesea concepute ca spații mentale unde se contopesc:
Clasism și Pop: Elemente de statuară greacă și renascentistă sunt reinterpretate cu culori compacte și simbolisme contemporane.
Alchimie și Filosofie: Artistul cercetează enigma existenței prin figuri onirice (cum sunt celebralele sale „Doamne-Cu**r**) și referințe hermetice.
Materia: Utilizează pulberi amestecate pentru a obține o compacitate cromatică care conferă pânzelor o dimensiune aproape sculpturală.
Realizări și Recunoașteri
În ciuda faptului că cariera sa expozițională a decolat cu adevărat în jurul anului 2011, a atins rapid repere de anvergură internațională:
Bienala de la Veneția: a expus la cea de-a 56-a ediție (2015) în cadrul expoziției „Grazie Italia” din pavilionul Guatemalei.
Trienala din Roma: Participare la Expoziția Trienală de Arte Vizuale în 2014.
Publicații: Munca sa este înscrisă în Catalogul de Artă Modernă (CAM) al Mondadori și în Atlantasul Uleiului a Artei Contemporane De Agostini.
Prezență Internațională: Operele sale au fost expuse în locații prestigioase cum ar fi Muzeul Altes Dampfbad din Baden-Baden, Germania, și la Art Market din Budapesta.
Pe lângă faptul că este pictor și sculptor, Pagano este un cunoscător experimentat al artei anticare. Această pasiune se reflectă în modul în care „recuperează” trecutul, nu pentru a-l copia, ci pentru a-l transforma într-un limbaj grotesc și fascinant care vorbește despre contradicțiile omului modern.
Nostalgia
Nostalgiap este o operă cu o încărcătură lirică intensă în care figura feminină întruchipează memoria, mitul și sacralitatea peisajului marin.
Descriere figurativă
Subiectul principal: O tânără femeie cu gâtul în mod extraordinar lung — o referință clară la lecția formală a lui Amedeo Modigliani — domină prim-planul într-o postură statică și contemplativă. trăsăturile feței sunt ascuțite și mândre, privirea este îndreptată spre un orizont îndepărtat, dincolo de granițele tabloului.
Îmbrăcămintea și ornamentele: figura poartă o bandană portocaliu-roșcată legată printre părul închis la culoare, răsucit într-o împletitură lungă; cercei mari, ucrați în aur, și o compoziție bogată în coliere de perle și cochilii, completată de un pandantiv cu pene albe. Rochia ușoară și drapajul în nuanțe de bej și aur evocă o eleganță arhaică și cosmopolită, tipică pentru culturile de coastă.
Ambientul și peisajul: Scena se desfășoară în cadrul unei Arcade solide și esențiale, care funcționează ca o fereastră către mare. În fundal, un mare agitat de valuri spumoase se întinde sub un cer cenușiu și noros.
Elementul animal: Pe malul mării, o Egretă albă cu aripile întinse și capul închis se pregătește să decoleze sau face un pas pe nisip, introducând o dinamică în contrast cu静itatea femeii.
Analiză critică
Realism magic și suspendare temporală: Opera îmbină o redare picturală clară și aproape academică a volumelor cu o atmosferă suprarealistă și rarefiată. Timpul pare a fi oprit într-un instantaneu etern, suspendat între vis și realitate.
Metafora porții: structura în arc separează interiorul (spațiul intim și contemplativ al subiectului) de exterior (natura primordială și în mișcare). Femeia nu aparține pe deplin niciunuia dintre cele două lumi, fiind calea între pământ și mare.
Concepția Nostalgiei: Sentimentul care dă titlul operei nu este o tristețe simplă, ci o saudade mediteraneană: legătura viscerală cu un pământ mamă alcătuit din vânt, sare și povești milenare. Privirea fixă a protagonistei evocă așteptarea celui ce trăiește pe coastă, obișnuit să privească marea ca sursă de viață, separare și întoarcere.
Instagram:@ninnipagano
Biografia lui Ninni Pagano
Născut în Catania în 1969, Ninni Pagano a început inițial studii de tip științific, un background care va influența precizia și structura operelor sale viitoare. Abordarea sa față de arta contemporană apare prin frecventarea studioului maestrului Antonio Sciacca, cu care împărtășește o viziune despre artă ca punte între epoci diferite.
Poetica: „Camera Minunilor”
Cercetarea lui Pagano este strâns legată de conceptul Wunderkammer (Camera Minunilor). Operele sale sunt adesea concepute ca spații mentale unde se contopesc:
Clasism și Pop: Elemente de statuară greacă și renascentistă sunt reinterpretate cu culori compacte și simbolisme contemporane.
Alchimie și Filosofie: Artistul cercetează enigma existenței prin figuri onirice (cum sunt celebralele sale „Doamne-Cu**r**) și referințe hermetice.
Materia: Utilizează pulberi amestecate pentru a obține o compacitate cromatică care conferă pânzelor o dimensiune aproape sculpturală.
Realizări și Recunoașteri
În ciuda faptului că cariera sa expozițională a decolat cu adevărat în jurul anului 2011, a atins rapid repere de anvergură internațională:
Bienala de la Veneția: a expus la cea de-a 56-a ediție (2015) în cadrul expoziției „Grazie Italia” din pavilionul Guatemalei.
Trienala din Roma: Participare la Expoziția Trienală de Arte Vizuale în 2014.
Publicații: Munca sa este înscrisă în Catalogul de Artă Modernă (CAM) al Mondadori și în Atlantasul Uleiului a Artei Contemporane De Agostini.
Prezență Internațională: Operele sale au fost expuse în locații prestigioase cum ar fi Muzeul Altes Dampfbad din Baden-Baden, Germania, și la Art Market din Budapesta.
Pe lângă faptul că este pictor și sculptor, Pagano este un cunoscător experimentat al artei anticare. Această pasiune se reflectă în modul în care „recuperează” trecutul, nu pentru a-l copia, ci pentru a-l transforma într-un limbaj grotesc și fascinant care vorbește despre contradicțiile omului modern.
Nostalgia
Nostalgiap este o operă cu o încărcătură lirică intensă în care figura feminină întruchipează memoria, mitul și sacralitatea peisajului marin.
Descriere figurativă
Subiectul principal: O tânără femeie cu gâtul în mod extraordinar lung — o referință clară la lecția formală a lui Amedeo Modigliani — domină prim-planul într-o postură statică și contemplativă. trăsăturile feței sunt ascuțite și mândre, privirea este îndreptată spre un orizont îndepărtat, dincolo de granițele tabloului.
Îmbrăcămintea și ornamentele: figura poartă o bandană portocaliu-roșcată legată printre părul închis la culoare, răsucit într-o împletitură lungă; cercei mari, ucrați în aur, și o compoziție bogată în coliere de perle și cochilii, completată de un pandantiv cu pene albe. Rochia ușoară și drapajul în nuanțe de bej și aur evocă o eleganță arhaică și cosmopolită, tipică pentru culturile de coastă.
Ambientul și peisajul: Scena se desfășoară în cadrul unei Arcade solide și esențiale, care funcționează ca o fereastră către mare. În fundal, un mare agitat de valuri spumoase se întinde sub un cer cenușiu și noros.
Elementul animal: Pe malul mării, o Egretă albă cu aripile întinse și capul închis se pregătește să decoleze sau face un pas pe nisip, introducând o dinamică în contrast cu静itatea femeii.
Analiză critică
Realism magic și suspendare temporală: Opera îmbină o redare picturală clară și aproape academică a volumelor cu o atmosferă suprarealistă și rarefiată. Timpul pare a fi oprit într-un instantaneu etern, suspendat între vis și realitate.
Metafora porții: structura în arc separează interiorul (spațiul intim și contemplativ al subiectului) de exterior (natura primordială și în mișcare). Femeia nu aparține pe deplin niciunuia dintre cele două lumi, fiind calea între pământ și mare.
Concepția Nostalgiei: Sentimentul care dă titlul operei nu este o tristețe simplă, ci o saudade mediteraneană: legătura viscerală cu un pământ mamă alcătuit din vânt, sare și povești milenare. Privirea fixă a protagonistei evocă așteptarea celui ce trăiește pe coastă, obișnuit să privească marea ca sursă de viață, separare și întoarcere.
Instagram:@ninnipagano
