Alessandro Padovan (1983) - 3D BERNARD AUBERTIN NEW! (con teca plexiglass)





100 € |
|---|
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 141736 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Alessandro Padovan prezintă 3D BERNARD AUBERTIN NEW! (cu vitrină de plexiglas), o lucrare unică roșie de 32 cm pătrați, din fier și lemn, adâncime 12 cm, din 2026, semnată manual, în stare excelentă, produsă în Italia și vândută de Galleria.
Descriere de la vânzător
Opera ia naștere dintr-un dialog ideal cu cercetarea lui Bernard Aubertin, artistul al Nouveau Réalisme care a făcut din roșu, din repetiție și din materie elemente centrale ale poeticii sale. În lucrările sale, serialitatea elementelor simple și cotidiene devine un limbaj capabil să evoce tensiune, energie, distrugere și transformare.
În această operă, însă, tradiția este reinterpretată printr-un element caracteristic cercetării mele: vița.
În locul cuiului folosit de Aubertin, folosesc sute de șuruburi, dispuse conform unei structuri geometrice precise pe suprafața roșie. Șurubul, element asociat în mod normal asamblării, construcției și mecanicii, este aici transformat într-un element artistic autonom. Repetiția sa generează o suprafață tridimensională în cadrul căreia lumina, umbra și profunzimea modifică în mod continuu percepția operei.
Roșul învăluie compoziția ca o suprafață încărcată de energie, în timp ce șuruburile ies din plan, creând o anumită vibrație vizuală. Dintr-o vedere frontală compoziția pare ordonată și minimală; privită din lateral, însă, iese la iveală adevărata sa natură tridimensională și materială.
Opera nu vrea să fie o simplă citare a lui Aubertin, ci o reinterpretare contemporană a limbajului său, înlocuind cuiul cu șurubul și transformând un obiect industrial într-un semn artistic.
Șurubul devine astfel simbol de construcție și distrugere în același timp: ceea ce de regulă servește la a uni și fixa este folosit pentru a crea o suprafață neliniștită, intensă și profund materială.
Este tocmai în acest contrast dintre ordine și tensiune, construcție și distrugere, bidimensionalitate și tridimensionalitate, că se naște identitatea operei.
Operă a artistului Alessandro Padovan, celebru în întreaga lume pentru tehnica sa a Screw Art.
Opera este împodobită cu o vitrină din plexiglas.
Vitrina transparentă izolează și protejează, transformând opera într-o relicvă contemporană.
Operele acestui artist contemporan se înscriu în tradiția Pop Art, Screw Art, a artei conceptuale și a artei urbane, amintind prin limbaj vizual și impact cultural lucrări ale unor nume mari precum Andy Warhol, Jean‑Michel Basquiat, Banksy, Jeff Koons, Keith Haring, Fontana, Imbue, obey, Padovan, Schifano, Nicole Lubbers, Bani, kev munday invader, murakami și Damien Hirst.
În același timp, cercetarea artistică dialoghează cu imaginarul luxului, moda iconică și designul global, evocând simboluri santice și mărci universal recunoscute ca Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Hermès, Rolex, Ferrari Porsche Lamborghini.
Operele nu sunt replici nici colaborări oficiale cu artiști sau mărci menționate, ci creații originale, realizate cu un stil personal care reflectă o critică și o reinterpretare a consumerismului, a valorii simbolice a brandului și a artei ca obiect cultural contemporan.
Acest abord este ceea ce face operele deosebit de apreciate de colecționari și de pasionații de artă contemporană, Pop Art de lux, street art conceptuală și artă inspirată de marile mărci iconice, menținând în același timp o identitate artistică autonomă.
Opera ia naștere dintr-un dialog ideal cu cercetarea lui Bernard Aubertin, artistul al Nouveau Réalisme care a făcut din roșu, din repetiție și din materie elemente centrale ale poeticii sale. În lucrările sale, serialitatea elementelor simple și cotidiene devine un limbaj capabil să evoce tensiune, energie, distrugere și transformare.
În această operă, însă, tradiția este reinterpretată printr-un element caracteristic cercetării mele: vița.
În locul cuiului folosit de Aubertin, folosesc sute de șuruburi, dispuse conform unei structuri geometrice precise pe suprafața roșie. Șurubul, element asociat în mod normal asamblării, construcției și mecanicii, este aici transformat într-un element artistic autonom. Repetiția sa generează o suprafață tridimensională în cadrul căreia lumina, umbra și profunzimea modifică în mod continuu percepția operei.
Roșul învăluie compoziția ca o suprafață încărcată de energie, în timp ce șuruburile ies din plan, creând o anumită vibrație vizuală. Dintr-o vedere frontală compoziția pare ordonată și minimală; privită din lateral, însă, iese la iveală adevărata sa natură tridimensională și materială.
Opera nu vrea să fie o simplă citare a lui Aubertin, ci o reinterpretare contemporană a limbajului său, înlocuind cuiul cu șurubul și transformând un obiect industrial într-un semn artistic.
Șurubul devine astfel simbol de construcție și distrugere în același timp: ceea ce de regulă servește la a uni și fixa este folosit pentru a crea o suprafață neliniștită, intensă și profund materială.
Este tocmai în acest contrast dintre ordine și tensiune, construcție și distrugere, bidimensionalitate și tridimensionalitate, că se naște identitatea operei.
Operă a artistului Alessandro Padovan, celebru în întreaga lume pentru tehnica sa a Screw Art.
Opera este împodobită cu o vitrină din plexiglas.
Vitrina transparentă izolează și protejează, transformând opera într-o relicvă contemporană.
Operele acestui artist contemporan se înscriu în tradiția Pop Art, Screw Art, a artei conceptuale și a artei urbane, amintind prin limbaj vizual și impact cultural lucrări ale unor nume mari precum Andy Warhol, Jean‑Michel Basquiat, Banksy, Jeff Koons, Keith Haring, Fontana, Imbue, obey, Padovan, Schifano, Nicole Lubbers, Bani, kev munday invader, murakami și Damien Hirst.
În același timp, cercetarea artistică dialoghează cu imaginarul luxului, moda iconică și designul global, evocând simboluri santice și mărci universal recunoscute ca Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Hermès, Rolex, Ferrari Porsche Lamborghini.
Operele nu sunt replici nici colaborări oficiale cu artiști sau mărci menționate, ci creații originale, realizate cu un stil personal care reflectă o critică și o reinterpretare a consumerismului, a valorii simbolice a brandului și a artei ca obiect cultural contemporan.
Acest abord este ceea ce face operele deosebit de apreciate de colecționari și de pasionații de artă contemporană, Pop Art de lux, street art conceptuală și artă inspirată de marile mărci iconice, menținând în același timp o identitate artistică autonomă.

