Josep Soler (1941) - Verano en el campo

Pictura Subastas prezintă această operă magnifică de artă aparținând lui Josep Soler, care reprezintă un peisaj rural plin de culoare, cu câmpuri luminoase, flori sălbatice și trei grămezi de fân ce evocă recolta și armonia vieții țărănești. Pictura se remarcă prin tehnica sa excelentă și calitatea picturală impresionantă pe care o transmite.

· Dimensiuni cu cadrul: 56x65x5 cm.
· Dimensiuni fără cadru: 45x55 cm.
· Ulei pe pânză semnat manual de artist în partea de jos-dreapta.
· Lucrarea se află în bună stare de conservare.
· Opera se vinde cu frumosul cadru (inclus în licitație ca ofertă).

Lucrarea provine dintr-o colecție privată exclusivă din Girona.

Notă importantă: fotografiile incluse fac parte integrantă din descrierea lotului. Reprezentare digitală în mockup orientativ; pot exista diferențe față de articolul real în culoare, scară și detalii.

Pictura va fi ambalată în mod profesional de către un expert de IVEX (https://www.instagram.com/ivex.online/), folosind materiale de înaltă calitate pentru a-i asigura protecția. Prețul expediției acoperă atât costul ambalajului profesional, cât și transportul în sine.
Expediția se va realiza prin Correos, GLS sau NACEX cu urmărire. Expediții disponibile la nivel internațional.

------------------------------------------------------------------

Acest tablou reprezintă un peisaj rural plin de lumină și culoare, dominat de o extensie vastă de câmpuri galbene și verzi, care se desfășoară sub un cer blând. În mijlocul vegetației apar trei mari structuri conice, asemănătoare cu grămezi de fân ridicate după recoltă, fiecare încoronat de o țeavă înaltă încununată cu un element mic roșu. Scena transmite o senzație de vitalitate, largime și conexiune cu viața țărănească, transformând câmpul într-un spațiu vesel și plin de mișcare.

Compoziția este organizată prin benzi orizontale succesive care reprezintă diferite zone ale terenului. În partea de jos se află o vegetație abundentă, formată din verzi închise, galbene, albastre, albe, roz și numeroase accente roșii. În zona mijlocie predomină parcelele deschise și câmpurile aurii, în timp ce fundalul este ocupat de o linie roșcată de construcții sau vegetație și de un lanț de munți albăstrui.

Primul plan se evidențiază printr-o extraordinară bogăție de culori. Pe o bază verde apar forme mici verticale și rotunjite care evocă ierburi înalte, flori sălbatice și plante răspândite. Punctele roșii, portocalii și roz par să reprezinte maci și alte flori ce cresc spontan printre vegetație, aducând o senzație intensă de bucurie și prospețime.

Verdele din primul plan prezintă o mare varietate de nuanțe. Unele zone sunt întunecate și adânci, în timp ce altele capătă tonuri gălbui, albăstrui sau cenușii. Această diversitate permite imaginarea unui teren acoperit cu diferite specii de plante, unele mai înalte, altele abia vizibile printre iarbă. Petele mici deschise introduc luminozitate și par să primească direct lumina cerului.

Între vegetație se disting linii line și benzi de culoare roz, galben și verde care ar putea corespunde potecilor sau diviziunilor naturale ale câmpului. Aceste trasee traversează partea de jos și îndreaptă privirea spre structurile centrale. Deși nu sunt delimitate rigid, ele ajută la organizarea peisajului și sugerează existența unor drumuri utilizate în timpul lucrărilor agricole.

Structura cea mai importantă apare pe partea dreaptă. Marea ei formă triunghiulară se ridică deasupra vegetației și reunește galbenuri, verzi, rozuri, griuri, albăstrui și câteva detalii închise. Baza pare să se amestece cu plantele terenului, în timp ce partea superioară se încheie într-o mică zonă clară din care apare o țeavă lungă și curbată. Mărimea sa o face principalul punct de interes.

Țeava situată deasupra acestei forme principale urcă aproape până la marginea superioară a imaginii. Linia sa fină și închisă la culoare contrastează cu culorile deschise ale dealului din fundal. La capăt apare o mică formă roșiatică, asemănătoare unui șnur, drapel sau semnal plasat pentru a identifica grămada. Acest detaliu introduce o senzație de mișcare, ca și cum o ușoară adiere ar traversa câmpul.

În zona centrală se ridică o a doua structură conică, ceva mai mică și mai departe. Culorile sale calde, formate din rozuri, ocruri, verzi moi și galbenuri, se combină cu o umbră albăstruie ce străbate unul dintre laturi. De asemenea, este încununată de o țeavă înaltă, a cărei verticalitate îndreaptă privirea spre cer. Repetarea acestei forme stabilește un ritm și întărește profunzimea peisajului.

În stânga apare o a treia structură, amplasată încă mai departe. Dimensiunea redusă confirmă distanța și ajută la lărgirea vizuală a spațiului. Lângă ea se disting o formă orizontală bleu-gri care ar putea corespunde unei căruțe, o copertă, un adăpost sau vreun element legat de munca câmpului. Combinația celor două elemente aduce varietate și împiedică ca scena să pară sintetică.

Cele trei structuri mențin o relație vizuală foarte echilibrată. Prima este mare și apropiată, a doua ocupă o poziție intermediară iar a treia se află aproape de orizont. Această progresie creează o diagonală ce traversează peisajul de la dreapta la stânga și conduce privirea către fundal. Țeștele ce se ridică deasupra lor accentuează această succesiune și adaugă verticalitate unei compoziții în principal orizontală.

Câmpul central este dominat de galbenuri intense, verzi moi și nuanțe ocruroase. Aceste tonalități sugerează culturi mature sub o lumină caldă, posibil în lunile de vară sau la începutul toamnei. Unele benzi mai clare par să indice zone recoltate recent, în timp ce părțile verzi ar putea reprezenta culturi încă în creștere sau sectoare acoperite de iarbă.

De-a lungul zonei medii se observă numeroase forme mici de culoare verde, albastru și gri, distribuite în rânduri neregulate. Ele pot fi interpretate ca arbuști, plante mici sau resturi de vegetație ce marchează limitele dintre parcele. Repeția lor generează un ritm calm și permite diferențierea diferitelor niveluri ale terenului, de la primul plan până la dealurile moi din fundal.

În partea superioară stângă se extinde o linie formată din roșu închis, burgunde și rozuri. Această bandă ar putea reprezenta o grupare de case departe, un câmp de flori intens colorate sau o succesiune de Elemente rurale tăiate în orizont. Culoarea sa caldă contrastează cu munții albăstrui situați în spate și creează un punct de interes ce echilibrează figura de mari dimensiuni din partea dreaptă.

Munții apar ca niște forme ample albăstrui și cenuți ce traversează partea superioară stângă. Contururile lor line transmit distanță și seninătate. Culoarea rece a acestor înălțimi funcționează ca un contrapunct față de galbenurile și verzii luminoși ai câmpului. Mai mult, prezența lor situează scena într-un teritoriu deschis și întins, înconjurat de un relief liniștit.

Cerul ocupă o bandă îngustă în partea superioară și apare clar, cu nuanțe albe, verzuite și albăstruie. Luminozitatea sa se răspândește peste teren și pare să învăluie întreg peisajul într-o atmosferă caldă. Nu există nori foarte definiți sau semne de vreme rea, astfel încât scena sugerează o zi liniștită, posibil marcată de activitatea agricolă și de aerul blând al câmpului.

Unul dintre cele mai atrăgătoare aspecte ale tabloului este conviețuirea între culorile calde și reci. Galbenurile, roșu, portocalii și rozuri aduc energie, în timp ce verdele, albastrul și griul transmit echilibru și prospețime. Această combinație face ca peisajul să fie luminos fără a pierde profunzimea. Fiecare zonă are o identitate cromatică proprie, dar toate rămân conectate în cadrul scenei.

Absența figurilor umane vizibile nu elimină senzația de activitate. Grămezile ridicate, posibilele cărări, diviziunile terenului și țevile plasate deasupra structurilor indică faptul că locul a fost lucrat și organizat. Prezența umană se percepe indirect prin acțiunile sale, ca și cum țăranii tocmai părăsiseră câmpul după o zi de recoltă.

Peisajul poate fi interpretat ca o celebrare a muncii rurale și a abundenței pământului. Câmpurile aurii evocă fructe coapte, florile din primul plan simbolizează vitalitate și structurile conice amintesc recoltarea și conservarea recoltei. Scena reunește natura și activitatea umană fără să le confrunte, arătând o relație armonioasă între ambele.

Există de asemenea o marcă senzație de libertate. Lățimea câmpului, depărtarea munților și claritatea cerului permit privirii să parcurgă scena fără obstacole. Chiar și țeștile prelungite par să indice spațiul deschis și să direcționeze atenția în sus. Această deschidere transmite optimism și transformă peisajul într-un loc plin de lumină, aer și viață.

În ciuda abundenței de culori, scena păstrează o atmosferă liniștită. Nu există niciun element care să sugereze grabă, tensiune sau conflict. Câmpurile par să se odihnească sub claritatea zilei iar formele conice se integrează în mod natural în teren. Rezultatul este un peisaj vesel și senin care invită la contemplarea micilor schimbări de culoare prezente în fiecare colț.

În ansamblu, acest tablou oferă o viziune luminoasă și expresivă a unui peisaj țărănesc, compus din câmpuri aurii, vegetație abundentă, flori sălbatice și trei mari structuri de fân distribuite în adâncime. Varietatea de verzi, galbenuri, roșii, rozuri și albaștri umple scena de vitalitate, în timp ce munții îndepărtați și cerul senin aduc amplitudine și seninătate. Opera transmite bucurie, abundență și o armonie profundă între munca umană și natură.