Joost Swarte - Eindelijk vrijheid - Silkscreen - 70x50 ** HANDSIGNED+COA **

Serigrafie de Joost Swarte (*)
Titulată “ În sfârșit libertate”.
Edțiune de lux pe hârtie velum de bumbac de înalt gramaj (300g/m2).
Semnată manual de către artist.
Include Certificat de Autenticitate (COA).


Especificații:

Dimensiuni: 70 x 50 cm
Anul: 1988
Editor: Atelier Swarte, Harleem.
Stare: Excelentă (această lucrare nu a fost niciodată înrămată nici expusă, și a fost mereu păstrată într-un dosar profesional de artă, prin urmare este oferită în stare perfectă).
Proveniență: Colecție particulară.

Lucrarea va fi manipulatată cu grijă și ambalată într-un pachet de carton ranforsat. Transportul va fi certificat cu număr de urmărire (UPS / DPD / DHL / FedEx)

Expediția va include, de asemenea, asigurare de transport pentru valoarea finală a operei cu ramburs integral în caz de pierdere sau avarie, fără cost pentru cumpărător.

(*) Joost Swarte, născut la 24 decembrie 1947 în Heemstede, este unul dintre cei mai faimoși desenatori de benzi desenate din Olanda. A studiat la Academia de Design din Eindhoven și a început să publice în propria sa revistă Modern Papier. Nu s-a limitat la benzi desenate, fiind apreciat și ca designer, arhitect și desenator de vitralii, mereu recunoscut pentru linia sa clară. Ca coproprietar al editurii Oog & Blik, este responsabil de designul multor cărți olandeze premiate. A fost unul dintre fondatorii Zilelor Internaționale ale Benzilor Desenate din Haarlem, Olanda, și s-a impus ca un apărător al benzilor desenate în lumea artelor.
Fără îndoială, Joost Swarte este unul dintre acei benzi desenate emblematici ai comicului contemporan, este un stil care, în aparență, are asemănări cu Hergé și creațiile sale, și are logică deoarece nimic mai bun pentru a asigura succesul personajelor și benzilor desenate decât să pară atractiv prin modele preexistente. În această privință, Swarte, care încă trăiește în prezent, s-a născut în 1947, nu este coetenean cu Hergé, iar creațiile sale apar cu un decalaj de câteva decenii, Tintin fiind deja un produs complet consolidat.
Swarte creează unii dintre personajele sale cu anumite similitudini, din punct de vedere estetic, cu ceea ce oferea Hergé, iar unor personaje le conferă o poveste de aventuri, poate mai puțin sofisticată decât Tintin, dar care totuși permite, ca obiectiv ascuns al multor autorii de benzi desenate din secolul XX, să transporte copiii, chiar dacă doar prin imaginația lor, în latitudini pe care greu le-ar vizita în realitate.
Diferențiatorul acestui genial caricaturist neerlandez, prin care imprimă în mod deosebit desenelor sale, este că baza sa academică este designer industrial, iar acest lucru face ca în compoziția cadrelor să prindă forță mai mare personajele, datorită fundalului, mobilierului și peisajelor care îl compun.
Nu-și creează desenele pentru a construi o poveste, ci desenele sale sunt chiar povestea în sine; personajele sale sunt mai credibile, din punct de vedere fictiv, pentru că panourile sale au o bogată expresivitate.
Această experiență academică este o investiție cu care Swarte ne oferă o vedere, este ca și cum ar dori să se întoarcă la designer din când în când; dacă trebuie să deseneze o mașină, nu este un obiect simplu, ci, dimpotrivă, încearcă să o sofisticizeze; este un catalog desenat și plin de culoare al produselor dintr-un magazin de mobilier, unelte, mașini, mașini, clădiri și chiar modă.
Mecanismele sale, atunci când are ocazia să le deseneze, prind viață, este ca și cum ar fi schița sau prototipul a ceva ce poate deveni realitate, a ceva care, urmând instrucțiunile sale, ar putea fi pus în funcțiune. Nu știu ce cunoștințe despre mecanică ar putea sau poate avea Swarte, dar sunt sigur că designurile sale nu rămân la o simplă visare.
Și apoi sunt personajele sale; să începem de la faptul că lectura benzilor sale este oarecum erratică, suprarealistă, poate excentrică, dar este deoarece anumite personaje sunt atât de suprarealiste încât sunt animale antropomorfizate, câini în două picioare îmbrăcați ca oamenii, sau animale care vorbesc și gândesc ca tine și ca mine.
Nu este surprinzător că unul dintre cele mai faimoase personaje ale sale este greu de definit; așa este Jopo de Pojo, un tânăr nebun, fără răutate, care se bălăcește în necazuri fără să vrea să ajungă acolo, toate rezultat din glume grosiere, erori, bâjbâieli, coincidențe… Icoul Jopo de Pojo este un băiat care ar putea fi de culoare neagră, ar putea fi o maimuță și are o creastă dificil de încadrat într-o formă animală.
Un alt personaj al său, acesta complet uman, este Anton Makassar, o specie de investigator (designer) nebun care evocă într-un fel pe profesorul Bacterio (Mortadelo y Filemón) din celebrul Ibáñez (are nevoie de un premiu important în viață și nu i se acordă).
De asemenea avem un element transgresiv interesant în Swarte, cu toată masa creației sale și maturitatea din anii 70 și 80, este transmițător al unei culturi centroeuropeene unde nu se glumea cu delicii în sex și pornografie; în acest sens personajele sale nu au jenă să apară goale (integrale) și cu scenele de pat, fără ca acest lucru să fie înțeles ca invitație la promiscuitate în rândul tinerilor. Și este adevărat, pentru că nimic nu este mai rău pentru depravați (sexuali) ca să vrei să vezi ceva periculos într-un lucru atât de natural precum corpul nostru, aceste represii sunt cele care au creat mulți prădători sexuali de-a lungul istoriei noastre recente.
Despre Joost Swarte există un aspect care sare în orice biografie despre el, o dimensiune care depășește desenatorul și care a fost menționată de la început; a avut ocazia să proiecteze și să realizeze cu adevărat, deoarece a proiectat Teatrul Toneelschuur din Haarlem. Haarlem (Olanda) este unul dintre orașele acelea, nu mă întrebați de ce, motive personale, la care mi-ar plăcea să merg vreodată și mă tem că nu voi ajunge. Proiectul său este, dacă vreți, curios și eu îl percep ca o continuare a benzilor sale. De asemenea a proiectat clădiri de apartamente.
Swarte este mai mult, mult mai mult decât parcela sa de benzi desenate; designurile sale acoperă puțin din toate — vitralii, murale, afișe și afișe (ceea ce azi sunt obiecte de colecție adevărate), cărți de joc, covoare, hârtie de ambalaj…Fără îndoială un desenator necesar pentru a concepe evoluția benzii desenate contemporane.