Antoni Tapies - Memòria Personal

Cartel litografic de Antoni Tàpies (*)
Această lucrare a fost creată cu prilejul expoziției personale a artistului la Erker Galerie St. Gallen între 1988 și 1989.
Realizată pe hârtie litografică de gramaj înalt.
Editie de lux, limitată la 700 exemplare.

Specificații:

Dimensiuni: 74 x 54 cm
An: 1988
Stare: Excelentă (această lucrare nu a fost niciodată înramată sau expusă, și a fost întotdeauna păstrată într-un dosar profesional de artă, prin urmare este oferită în stare foarte bună).
Proveniță: Colecție particulară.

Lucrarea va fi manipulatata și ambalată cu grijă într-un colet din carton rigid. Expedierea va fi certificată cu un număr de urmărire.

Expedierea va include, de asemenea, asigurare de transport pentru valoarea finală a lucrării cu rambursare completă în caz de pierdere sau deteriorare, fără cost pentru cumpărător.

(*) Antoni Tàpies s-a născut în 1923 în Barcelona (Spania). Studiase în același timp dreptul și desenul la Academia Valls (1943). Ridicarea militară condusă de Generalul Franco din Maroc s-a răspândit în întreaga Spanie și a dus la Războiul Civil. Antoni Tapiès, oponent al dictaturii, a fost definitiv marcat de acest război atroce.
În 1948 este cofondator al grupului „Dau al Set” și al revistei cu același nume. Îl cunoaște pe Joan Miró. După un interval de producție de lucrări suprarealiste, Tapiès se interesează de filozofie și artă orientală, în special de caligrafie. Tàpies transformă materialele cele mai diverse, adesea cele mai sărace, în semne picturale.
Prima sa expoziție personală are loc în 1950. Artistul include culori și fosile în blocuri îmbălsămate cu adeziv, nisip și var, care vor deveni „muri care vor mărturisi martiriul poporului nostru”. Tapiès folosește ziare, bucăți de frânghie pentru collages de semnificație social-provocatoare.
În 1951, la Paris, întâlnește pe Braque, pe Picasso, descoperă arta informală cu Dubuffet și Fautrier și scrierile lui Michel Tapié. Artistul se directionează spre compoziții mai figurative spre finalul anilor ’60. Crucea este un semn recurent în opera sa, fie că este vorba de operă pictată sau de grafică, opere numeroase. Pe care le elaborează în paralel. Compozițiile sale lacerate și zgurate continuă să exprime o postură critică. Amprentele și urmele dezvăluie o meditație interioară.
Din începutul anilor 80, Tapiès realizează „instalații” și se dedica artei ceramice și mozaicului. Din 1962 mari muzee organizează retrospective ale operei sale (Hanovra în 1962, Viena în 1968, Muzeul de Artă Modernă din Paris în 1973, retrospectivă itinerantă în Statele Unite în 1988…).
Antoni Tapiès este autorul mai multor lucrări scrise despre reflecții asupra artei: „Practică a artei” (1970), „Arta împotriva esteticii” (1974). Antoni Tapiès a trăit și a lucrat în Barcelona, oraș în care se află fundația sa, înființată în 1984. Artistul a murit la 6 februarie 2012, avea 88 de ani.