Stefan Pelmus (1949) - TOTEM

În Totem (1969), Ștefan Pelmuș invită privitorul într-un univers în care imaginea devine simbol, iar simbolul devine un pasaj către necunoscut.

Executat în ulei pe placaj, lucrarea aparține universului vizual profund personal al artistului, unde semne arhaice, referințe spirituale și motive ancestrale se contopesc într-un limbaj enigmatic și intens poetic.

Imaginarul totemic al lui Pelmuș pare să aparțină unui timp dincolo de cronologie — un tărâm al amintirilor ancestrale, al legăturilor invizibile și al lumilor care rămân la un pas dincolo de cuprinderea rațiunii.

Semnele sale nu descriu pur și simplu; ele sugerează, evocă și invită la contemplare, precum fragmente ale unui manuscris uitat, care așteaptă să fie descifrat.

Există ceva profund emoționant în această întâlnire. Lucrarea vorbește în tăcere despre căutarea persistentă a omenirii pentru sens, apartenență și transcendere, deschizând un spațiu de reflecție în care familiarul cedează loc misterului.

Mai mult decât o imagine, Totem devine o călătorie interioară: o privire într-o lume ancestrală, odată misterioasă și ciudat de familiară, în care vizibilul și invizibilul par să se atingă.