Castagna Maurizio 1961 - XL - Attrazione Instabile

Maurizio Castagna – “Atracție Instabilă”

Atracția Instabilă nace în cadrul celei mai recente cercetări a lui Maurizio Castagna, artist cu peste jumătate de secol de experiență în pictură și o formare dobândită la Accademia Albertina di Belle Arti din Torino. Parcursul îndelungat al artistului, început în comparație cu figurația și dezvoltat chiar și prin opere de caracter monumental și religios – printre care Lapidarea lui Ștefan, de aproximativ 3,50 × 2,20 metri – a cunoscut în timp o eliberare treptată a imaginii, până la a ajunge la o pictură în care materia, gestul și semnul își asumă un rol dominant. Activitatea sa a fost de asemenea documentată de-a lungul anilor în repertorii și publicații de artă precum Bolaffi și Giorgio Mondadori.

Este tocmai în lumina acestei evoluții ca Atracția Instabilă poate fi citită ca o operă deosebit de reprezentativă pentru cercetarea actuală a lui Castagna. Suprafața clară și foarte materială nu constituie un simplu fundal, ci devine parte integrantă a compoziției: sedimentări, abraziuni, picurături și suprapuneri conferă pânzei aspectul unei materii traversate de timp. Pe aceasta intervin mase maronii și negre, traiectorii verzi și aprinderi portocalii rare, creând un câmp pictural traversat de tensiuni continue.

Spirale, nuclee radiale, linii și fragmente geometrice ies la iveală și dispar în materie, generând diferite puncte de atracție fără ca niciunul să reușească să se impună definitiv ca centru al compoziției. Din această condiție derivă titlul Atracție Instabilă: fiecare element pare să caute un echilibru cu ceea ce îl înconjoară, dar acel echilibru este imediat Readus la discuție de gestul următor.

Formarea figurativă a lui Castagna nu este deci pur și simplu abandonată, ci transformată printr-un proces pictural maturat în decenii de muncă. La construcție răspunde ștergerea, la geometrie – curgerea, la controlul semnului – imprevizibilitatea materiei. Rezultă o pictură reconducibilă în aria abstracției gestuale și a expresionismului abstract material, dar caracterizată printr-un vocabular personal în care cercuri, spirale, traiectorii și nuclee energetice devin instrumente prin care să se ancheteze mișcarea, echilibrul și transformarea.

Experimentarea tehnică însoțește de mult această evoluție: pigmenți, acrilice, emailuri, rășini și diferite stratificări sunt utilizați de Castagna pentru a obține suprafețe în care procesul de realizare rămâne vizibil. Scrijelături, suprapuneri, transparențe și concentrații cromatice bruște păstrează astfel memoria însăși a gestului pictoricesc.

Din experiențele figurative și din importantele comenzi ale carierei sale lungi, până la cercetarea abstractă contemporană, parcurgerea lui Maurizio Castagna apare astfel ca o continuă transformare a raportului dintre imagine și materie. Operele sale, astăzi prezente și în colecții private italiene și europene, mărturisesc o cercetare care nu neagă trecutul propriu, ci îl folosește ca fundament pentru o pictură tot mai liberă și mai imediată.

În Atracția Instabilă această lungă experiență converge într-o suprafață în care haosul nu este pur și simplu reprezentat, ci organizat și în același timp readus în discuție. Opera pare să rețină pentru o clipă un sistem de forțe înainte de o nouă transformare: un echilibru provizoriu în care fiecare formă atrage cealaltă și niciun centru nu poate rămâne nemișcat."