Alessandro Padovan (1983) - 3D BERNARD AUBERTIN NEW! (con teca plexiglass)






Deține o diplomă de master în Film și Arte Vizuale; curator, scriitor și cercetător experimentat.
100 € |
|---|
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 143467 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Operă de artă contemporană italiană semnată de Alessandro Padovan intitulată 3D BERNARD AUBERTIN NEW! (cu vitrină din plexiglass), ediție unică din 2026 în roșu, realizată pe fier și lemn, dimensiuni 31 x 31 x 11 cm, semnătură manuală, în stare excelentă, vândută de Galleria.
Descriere de la vânzător
Opera se naște dintr-un dialog ideal cu cercetarea lui Bernard Aubertin, artist în Nouveau Réalisme care a făcut din roșu, din repetiție și din materie elementos centrali ai poeticii sale. În operele sale, serialitatea elementelor simple și cotidiene devine un limbaj capabil să evoce tensiune, energie, distrugere și transformare.
În această operă, însă, tradiția este reinterpretată printr-un element caracteristic cercetării mele: vița.
În locul cuielor folosite de Aubertin, folosesc sute de șuruburi, dispuse conform unei structuri geometrice precise pe suprafața roșie. Șurubul, element asociat în mod normal asamblării, construcției și mecanicii, este aici transformat într-un element artistic autonom. Repetiția sa generează o suprafață tridimensională în care lumina, umbra și adâncimea modifică în mod continuu percepția operei.
Roșul învăluie compoziția ca o suprafață încărcată de energie, în timp ce șuruburile ies din plan creând o verigă vizuală de tip vibrație. Dintr-o perspectivă frontală compoziția pare ordonată și minimală; privită lateral, însă, iese la iveală adevărata sa natură tridimensională și materială.
Opera nu vrea să fie o simplă citare a lui Aubertin, ci o reinterpretare contemporană a limbajului său, înlocuind cuiul cu șurubul și transformând un obiect industrial într-un semn artistic.
Șurubul devine astfel simbol al construirii și al distrugerii în același timp: ceea ce, în mod normal, servește la a uni și fixa, este folosit pentru a crea o suprafață tulburătoare, intensă și profund materială.
Este tocmai acest contrast între ordine și tensiune, construire și distrugere, bidimensionalitate și tridimensionalitate care dă naștere identității operei.
Operă a artistului Alessandro Padovan, cunoscut în lume pentru tehnica sa de Screw Art.
Opera este împodobită cu o vitrină din plexiglas.
Vitrina transparentă izolează și protejează, transformând opera într-o relicvă contemporană.
Operele acestui artist contemporan se înscriu în tradiția Pop Art, Screw Art, a artei conceptuale și a artei urbane, evocând prin limbaj vizual și impact cultural lucrări ale unor nume mari precum Andy Warhol, Jean‑Michel Basquiat, Banksy, Jeff Koons, Keith Haring, Fontana, Imbue, obey, Padovan, Schifano, Nicole Lubbers, Bani, kev munday invader, murakami și Damien Hirst.
Totodată, cercetarea artistică dialoghează cu imaginarul luxului, al modei iconice și al designului global, evocând simboluri sacri și mărci universal recunoscute precum Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Hermès, Rolex, Ferrari, Porsche, Lamborghini.
Operele nu sunt replici nici colaborări oficiale cu artiști sau mărci menționate, ci creații originale, realizate cu un stil personal ce reflectă o critică și o reinterpretare a consumerismului, a valorii simbolice a brandului și a artei ca obiect cultural contemporan.
Acest difuz face operele deosebit de apreciate de colecționari și pasionați de artă contemporană, Pop Art de lux, street art conceptuală și artă inspirată de marile mărci iconice, menținând în același timp o identitate artistică autonomă.
Opera se naște dintr-un dialog ideal cu cercetarea lui Bernard Aubertin, artist în Nouveau Réalisme care a făcut din roșu, din repetiție și din materie elementos centrali ai poeticii sale. În operele sale, serialitatea elementelor simple și cotidiene devine un limbaj capabil să evoce tensiune, energie, distrugere și transformare.
În această operă, însă, tradiția este reinterpretată printr-un element caracteristic cercetării mele: vița.
În locul cuielor folosite de Aubertin, folosesc sute de șuruburi, dispuse conform unei structuri geometrice precise pe suprafața roșie. Șurubul, element asociat în mod normal asamblării, construcției și mecanicii, este aici transformat într-un element artistic autonom. Repetiția sa generează o suprafață tridimensională în care lumina, umbra și adâncimea modifică în mod continuu percepția operei.
Roșul învăluie compoziția ca o suprafață încărcată de energie, în timp ce șuruburile ies din plan creând o verigă vizuală de tip vibrație. Dintr-o perspectivă frontală compoziția pare ordonată și minimală; privită lateral, însă, iese la iveală adevărata sa natură tridimensională și materială.
Opera nu vrea să fie o simplă citare a lui Aubertin, ci o reinterpretare contemporană a limbajului său, înlocuind cuiul cu șurubul și transformând un obiect industrial într-un semn artistic.
Șurubul devine astfel simbol al construirii și al distrugerii în același timp: ceea ce, în mod normal, servește la a uni și fixa, este folosit pentru a crea o suprafață tulburătoare, intensă și profund materială.
Este tocmai acest contrast între ordine și tensiune, construire și distrugere, bidimensionalitate și tridimensionalitate care dă naștere identității operei.
Operă a artistului Alessandro Padovan, cunoscut în lume pentru tehnica sa de Screw Art.
Opera este împodobită cu o vitrină din plexiglas.
Vitrina transparentă izolează și protejează, transformând opera într-o relicvă contemporană.
Operele acestui artist contemporan se înscriu în tradiția Pop Art, Screw Art, a artei conceptuale și a artei urbane, evocând prin limbaj vizual și impact cultural lucrări ale unor nume mari precum Andy Warhol, Jean‑Michel Basquiat, Banksy, Jeff Koons, Keith Haring, Fontana, Imbue, obey, Padovan, Schifano, Nicole Lubbers, Bani, kev munday invader, murakami și Damien Hirst.
Totodată, cercetarea artistică dialoghează cu imaginarul luxului, al modei iconice și al designului global, evocând simboluri sacri și mărci universal recunoscute precum Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Hermès, Rolex, Ferrari, Porsche, Lamborghini.
Operele nu sunt replici nici colaborări oficiale cu artiști sau mărci menționate, ci creații originale, realizate cu un stil personal ce reflectă o critică și o reinterpretare a consumerismului, a valorii simbolice a brandului și a artei ca obiect cultural contemporan.
Acest difuz face operele deosebit de apreciate de colecționari și pasionați de artă contemporană, Pop Art de lux, street art conceptuală și artă inspirată de marile mărci iconice, menținând în același timp o identitate artistică autonomă.
