AA.VV. - Missale Romanum - 1843

Marele Messal al Călugărilor Benedictini – Viena, tipar magnific în roșu și negru
Impozantul messal monastic benedictin din secolul al XIX-lea, publicat la Viena în 1843 de celebrul tipar al Congregationii Mechitariste. O importantă mărturie a tradiției liturgice a mănăstirii elvețiene Einsiedeln, conform dispozițiilor papi Clement al XII-lea și Benedict al XIV-lea.
Impresie magnifica în două culori, roșu și negru, îmbogățită de o coperte frontală figurată gravată și de o caligrafică vignietă calcografică la titlu. Păstrează legătura de epocă din piele, cu decorațiuni imprimate în aur, indice lateral cu linguete și șapte semnal benzi din panglică pentru utilizarea liturgică. Un document fascinant al spiritualității benedictine și al artei tipografice religioase din Europa habsburgică.

ABSTRACT
Missale Romano-Monastico-Benedictinum ad normam Breviarii Einsidlensis, publicat la Viena în 1843 de Congregationarea Mechitaristă, este un volum liturgic monumental destinat celebrării Sfintei Liturghii în conformitate cu tradiția monastică benedictină. Lucrarea urmează ordinea Breviariului Einsiedeln, una dintre cele mai importante disfrutări spirituale benedictine din Elveția, și invocă autoritatea papei Clement al XII-lea și a lui Benedict al XIV-lea. Messal-ul reunește textele, rugăciunile, rubricile și formulele necesare celebrării Euharistiei, conform calendarului și utilizărilor proprii tradiției monastice. În mod deosebit sugestiv este tiparul liturgic în roșu și negru, caracteristic marilor cărți ecleziastice, în care indicațiile rituale se disting vizual de textele destinate recitării. Prezența unei coperți frontale gravate, a unei vignete calcografice, a linguetelor laterale de consultare și a celor șapte semnal benzi atestă destinația practică a volumului pentru celebrarea zilnică a slujbelor religioase.

DE CE SĂ CUMPĂRI
Un exemplu interesant de mari tipografii liturgice ale secolului al XIX-lea, în special potrivit pentru colecționari de cărți religioase, istoria Benedictinilor, tipografie monastică și legături vechi ecleziastice. Opera se distinge prin formatul în mic folio, tiparul în două culori, coperta frontală gravată și prezența unei legături de epocă din piele decorată cu aur. Linguetele laterale și cei șapte marcatori originali reprezintă elemente deosebit sugestive, direct legate de utilizarea cărții în timpul celebrațiilor. Tiparul vienez al Mechitarilor conferă, de asemenea, ediției un interes istoric și tipografic specific, documentând activitatea uneia dintre cele mai importante instituții editoriale religioase active în Regatul Habsburgilor. Un volum ce păstrează farmecul marilor Messale de altar, în ciuda condițiilor structurale ale legăturii care necesită atenție.

VALOARE PE PIAȚĂ
Valoarea comercială indicativă a acestei ediții vieneze din 1843 este estimată între 350 și 550 de euro pentru un exemplar întreg și în condiții conservatoare bune. Formatul monumental, tiparul roșu-negru, apoi gravurile și legătura veche placată cu aur constituie principalele elemente de interes colecționar. Piața de referință cuprinde colecționari de liturgie catolică, istoria ordinelor religioase și cărți ecleziastice din secolul al XIX-lea. Evaluările sunt indicative și depind de completitudine, stabilitatea structurii și eventualele necesități de restaurare.

DESCRIEREA ȘI STAREA FIZICĂ
Legătură în piele integrală, de epocă, cu decoruri imprimate în aur. Păstrează un indice lateral cu linguete și șapte semnalmente din panglică. Text latin imprimat în roșu și negru, cu coperta frontală figurată gravată și o vignetă calcografică pe coperta tipografică, semne de uzură. Unele pagini detașate și restaurări. La cărți vechi, cu o istorie de secole, pot exista unele imperfecțiuni, nu întotdeauna menționate în descriere. Această listă conține Vizualizări AI. Consultați fotografiile originale pentru a verifica condițiile reale ale obiectului. Imaginile fac parte integrantă din descriere. Pp.: (2); 34; 588; 94; 96; 8nn; (2).

TITLUL ȘI AUTORUL COMPLET
Missale Romano-Monastico-Benedictinum ad normam Breviarii Einsidlensis, auctoritate Clementis XII et Benedicti XIV editum. Vindobonae, Typis Congregationis Mechitaristicae, 1843. AA.VV.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Messalul monastic benedictin reprezintă una dintre cele mai importante expresii ale tradiției liturgice occidentale, dezvoltată de-a lungul secolelor prin viața comunitară, rugăciune și celebrare euharistică. După Conciliul de la Trento, Biserica Catolică a promovat o uniformizare progresivă a textelor liturgice, păstrând în același timp tradiții și uzuri specifice anumitor ordine religioase. Comunitățile benedictine au menținut particularități legate de calendarul monastic, venerarea sfinților Ordinului și disciplina celebrațiilor. În acest context capătă importanță în mod deosebit mănăstirea Einsiedeln, fondată în secolul al X-lea și devenită unul dintre cele mai mari centre de spiritualitate și pelerinaj din Elveția. Referința la autoritatea lui Clement al XII-lea și Benedict al XIV-lea poziționează textul în tradiția aranjamentelor liturgice din secolul al XVIII-lea, care apoi au fost reproduce și utilizate în secolul următor. Ediția vieneză din 1843 atestă persistența culturii liturgice latine în Europa secolului al XIX-lea și importanța tipăririi religioase ca instrument de transmitere și conservare a ritului.

SCURT BIOGRАFIE A AUTORULUI
Missale Romano-Monastico-Benedictinum nu este atribuit unui autor individual, fiind o compilare liturgică instituțională derivată din tradiția Bisericii Catolice și a Ordinului Benedictin. Identitatea sa culturală este strâns legată de mănăstirea Einsiedeln, celebru așezământ elvețian fondat în 934 și dedicat Fecioarei Maria. De-a lungul secolelor, Einsiedeln s-a impus ca centru de viață religioasă, erudiție, muzică sacră și producție de carte. Papii Clement al XII-lea (1730–1740) și Benedict al XIV-lea (1740–1758), menționați în titlu, reprezintă referințe importante în evoluția disciplinei ecleziastice din secolul al XVIII-lea. Congregationarea Mechitaristă, responsabilă pentru tiparul vienez, este însă o comunitate monahală catolică armeană fondată de Mechitar din Sebaste (1676–1749), renumită pentru activitatea intelectuală, lingvistică și tipografică. Întâlnirea dintre tradiția liturgică benedictină și activitatea editorială mechitaristă reprezintă una dintre cele mai interesante aventuri culturale ale acestei publicații.

ISTORIE TIPOGRAFICĂ ȘI CIRCULAȚIE
Ediția din 1843 a fost realizată la Viena, în tipografia Congregationis Mechitaristicae, comunitate religioasă armeană care a dezvoltat o activitate editorială importantă în Imperiul Habsburgic. Tiparul messalului aparține unei tradiții benedictine deja atestate în editiile anterioare din secolul al XVIII-lea, printre care cele din Einsiedeln din 1759 și 1780. Nu este prima ediție absolută a textului, ci o altă imprimare din secolul al XIX-lea. Semnificativ este în mod deosebit modul tipografic în roșu și negru, obținut printr-un procedeu de tipărire în două culori, destinat să distingi rubricile liturgice de rugăciuni. Frontispiciul gravat, vigneta calcografică și legătura placată cu aur atestă îngrijirea materială acordată cărților destinate celebrației religioase. Prezența lingetelor și a celor șapte panglici semnalbroke reflectă un aranjament conceput pentru a facilita consultarea diferitelor secțiuni în timpul Sfintei Liturghii. Nu există date sigure despre tirajul original al ediției vieneze din 1843.

BIBLIOGRAFIÈ ȘI REFERINȚE
Missale Romano-Monastico-Benedictinum ad normam Breviarii Einsidlensis, Viena, Congregationis Mechitaristarum, 1843, mic folio, XXXIV, 588, XCIV, 96 pagini și 4 hărți nete numerotate, cu frontispici gravat și vignetă calcografică. Ediția din 1843 este documentată în colecții bibliografice monastice austriece, printre care catalogul bibliotecii mănăstirii Altenburg. Pentru istoricul editorial anterior, vezi edițiile Missale Romano-Monastico-Benedictinum publicate la Einsiedeln în secolul al XVIII-lea, în special cele din 1759 și 1780. Opera se încadrează în bibliografia liturghiei benedictine, în tipografia religioasă vieneză și în tradiția tipografică a Congregationis Mechitaristarum.