Ornament decorativ






Are 18 ani experiență, a fost specialist junior la Sotheby’s și manager la Kunsthandel Jacques Fijnaut.
1 € |
|---|
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 145304 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Acest fragment de inscripție funerară din Roma antică este realizat din marmură albă cu vinișoare și datează din secolele I-III d.Hr.
Descriere de la vânzător
Fragment de piatră funerară din marmură
inscripție pe o placă din marmură albă cu vinișoare, Textul este gravat cu o elegantă capitală monumentală pătrată, caracterizată prin caneluri bine definite, cu secțiune triunghiulară (realizate cu dalta), și prin „grații” evidente (trăsăturile terminale ale literelor).
Prezența unor cuvinte precum HIC („aici”) și structura rândurilor sugerează cu tărie că este vorba despre un fragment funerar sau, alternativ, despre o inscripție comemorativă și onorifică legată de restaurarea ori regăsirea memoriei strămoșilor.
În context funerar, formulele care includ rădăcini precum vestig- sau construcții cu hic erau folosite pentru a indica locul fizic de odihnă, „pașii” trecătorilor îndemnați să se oprească pentru a citi sau pentru a evoca urmele și amintirea celui decedat (de exemplu, în expresii literare sau metrice din perioada târzie a Republicii și cea imperială despre amintirea strămoșilor, precum avorum vestigia).
Precizia geometrică a caracterelor și claritatea ductusului (desenul literelor) orientează datarea către perioada imperială de apogeu, când atelierul roman de pietrărie funerară a atins cea mai mare regularitate formală.
Fragment de piatră funerară din marmură
inscripție pe o placă din marmură albă cu vinișoare, Textul este gravat cu o elegantă capitală monumentală pătrată, caracterizată prin caneluri bine definite, cu secțiune triunghiulară (realizate cu dalta), și prin „grații” evidente (trăsăturile terminale ale literelor).
Prezența unor cuvinte precum HIC („aici”) și structura rândurilor sugerează cu tărie că este vorba despre un fragment funerar sau, alternativ, despre o inscripție comemorativă și onorifică legată de restaurarea ori regăsirea memoriei strămoșilor.
În context funerar, formulele care includ rădăcini precum vestig- sau construcții cu hic erau folosite pentru a indica locul fizic de odihnă, „pașii” trecătorilor îndemnați să se oprească pentru a citi sau pentru a evoca urmele și amintirea celui decedat (de exemplu, în expresii literare sau metrice din perioada târzie a Republicii și cea imperială despre amintirea strămoșilor, precum avorum vestigia).
Precizia geometrică a caracterelor și claritatea ductusului (desenul literelor) orientează datarea către perioada imperială de apogeu, când atelierul roman de pietrărie funerară a atins cea mai mare regularitate formală.
