Bettinelli - Giuoco delle Carte - 1775

JOCUL DE NOROC ȘI PASIUNI UMANE - CÂND CARTILE DEVIN POEZIE
Un poemet original din secolul al XVIII-lea, dedicat jocului de cărți, norocului și pasiunilor care guvernează comportamentul uman. Scris de celebrul intelectual iluminist Saverio Bettinelli, printre cele mai autoritare voci ale culturii italiene din secolul al XVIII-lea. A doua ediție, publicată la Cremona în 1775, revizuită personal de autor și îmbogățită cu note explicative. O mărturie curiosă despre istoria jocului, viața socială și divertismentul în Europa Epocii Luminilor.

ABSTRACȚIE
Jocul de cărți al lui Saverio Bettinelli este un poemet didactic și satiric interesant care transformă unul din cele mai răspândite mijloace de petrecere a timpului în societatea secolului al XVIII-lea într-o temă de reflecție poetică, morală și socială. Autorul examinează în special jocurile de noroc și hazard, în care imprevizibilitatea combinațiilor și alternanța victoriilor și înfrângerilor trezesc pasiuni, speranțe, rivalități și deziluzii. Printr-un stil deosebit de elagant și viu, Bettinelli observă comportamentul jucătorilor și contradicțiile firii umane, arătând cum un simplu pachet de cărți poate deveni oglinda societății. Opera aparține tradiției poeziei didactice din secolul al XVIII-lea, capabilă să abordeze teme cotidiene cu mijloace literare rafinate. Această a doua ediție din 1775, revizuită de autor și însoțită de note explicative, reprezintă o mărturie semnificativă a faimei poemetului și a interesului iluminist pentru obiceiuri, divertisment și slăbiciuni umane.

DE CE SĂ CUMPI
O operă de interes deosebit pentru colecționarii de cărți vechi dedicate jocurilor, cărților de joc, istoriei jocului de noroc și literaturii italiene din secolul al XVIII-lea. Farmecul său derivă din asocierea neobișnuită dintre poezie și cultura ludică, prin condeiul unuia dintre cei mai mari gânditori ai Iluminismului italian. A doua ediție, declarat expres revizuită de autor, reprezintă o versiune semnificativă a textului, publicată la doar un an după prima ediție cremoneză din 1774. Prezența notelor explicative permite aprecierea caracterului literar și moral al operei, făcând-o interesantă chiar și pentru savanții societății secolului al XVIII-lea. Originea bibliografică veche, atestată prin etichetă pe plăcuța frontală, adaugă un element la istoria materială a exemplarului. O curiozitate bibliografică capabilă să îmbogățească colecții specializate în istoria jocurilor, în poezia satirică și în cultura Epocii Luminilor.

VALOAREA PE PIȚĂ
Ediția cremoneză din 1775 aparține unui segement de colecționism de nișă, în care converg interesul pentru literatura iluministă italiană și pentru istoria jocurilor de cărți. Pentru o copie intactă, completă și bine conservată, o marjă comercială en detail de 200–300 euro pare rezonabilă. A doua ediție, revizuită de autor, și subiectul distinct al jocurilor de noroc reprezintă principalele componente de interes comercial.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI CONDIȚIE
Legătorie din carton integral gri, cu etichetă de bibliotecă aplicată pe partea frontală. Cavernelor cu defecte la legătorie și urme de uzură. Pagina de titlu tipografică cu titlul dispus pe mai multe rânduri, ornamentații, vignetă cu stemă heraldică coronată de o coroană și indicații editoriale la baza paginii. Cărțile au margini netăiate. În cărțile vechi, care au o istorie de secole, pot exista unele imperfecțiuni, nu întotdeauna indicate în descriere. Această anunțare conține Vizualizări AI. Consultați fotografiile originale pentru a verifica condițiile reale ale obiectului. Imaginile fac parte integrantă din descriere. Pp. 58; (2).

TITLUL COMPLET ȘI AUTORUL
Saverio Bettinelli.
Il giuoco delle carte.
La Cremona, la Lorenzo Manini e Compagnia din San Niccolò, 1775.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
În secolul al XVIII-lea jocul de cărți ocupa un loc central în viața socială europeană. În saloanele aristocratice, în cafenele, în cercuri private și în conversațiile mondene, cărțile reprezintau o activitate de petrecere a timpului și o ocazie de întâlnire între oameni din medii culturale diferite. Alături de jocurile de abilitate prosperau cele bazate pe noroc, adesea însoțite de pariuri și de pasiunii autentice. Bettinelli identifică tocmai în această dimensiune o materie poetică plină de semnificații morale și psihologice. Jocul devine o reprezentare simbolică a existenței umane, în care întâmplarea poate răsturna brusc așteptările și poate modifica sorțul participanților. Opera aparține climatului intelectual al Iluminismului, când scriitori și filosofi îndreptau o atenție tot mai mare către societatea contemporană, către obiceiurile și comportamentele sale. Alegerea de a dedica un poemet unei activități aparent frivole atestă intenția de a extinde literatura către teme noi, depășind granițele tradiționale ale poeziei celebrative și mitologice. Prin combinația de ironie, observație socială și reflecție morală, Il giuoco delle carte reprezintă o mărturie semnificativă a culturii ludice italiene și a relației dintre divertisment, noroc și disciplinarea pasiunilor în era Luminilor.

BIOGRAFIE SCURTĂ A AUTORULUI
Saverio Bettinelli (Mantova, 1718–1808) a fost un iezuit communal, poet, critic literar, istoric și intelectual italian, unul dintre protagoniștii culturii iluministe din secolul al XVIII-lea. Intrat în Compania lui Iisus, a predat și a frecventat medii culturale italiene și europene importante. A dobândit mare notorietate cu Lettere virgiliane, publicate în 1757, în care a exprimat opinii critice despre tradiția literară italiană, provocând controverse aprinse, în special din cauza considerațiilor sale despre Dante. A fost autorul Lettere inglesi, de tragedii, compoziții poetice și lucrări istorice, printre care Del risorgimento d'Italia negli studi, nelle arti e ne' costumi dopo il Mille. Opera sa atestă un interes constant pentru modernizarea culturii italiene, pentru gustul literar și pentru observația critică a comportamentelor umane. În Giuoco delle carte aceste calități se manifestă printr-o materie neobișnuită, abordată cu ironie și cu sensibilitatea morală proprie literaturii secolului al XVIII-lea.

ISTORIE TIPOGRAFICĂ ȘI RĂSPÂNDIRE
Prima ediție a Giuoco delle carte a apărut la Cremona în 1774, la Lorenzo Manini. Poemul a întâmpinat un interes suficient pentru a justifica publicarea unei noi ediții chiar în anul următor. A doua ediție din 1775 poartă explicit pe frontispiciu dicțiunea «Edizione seconda riveduta dall'Autore», element bibliografic important pentru că atestă intervenția directă a lui Bettinelli în revizuirea textului. Opera a fost publicată într-un moment în care poezia didactică și satirică era deosebit de populară în rândul publicului cultivat italian. Alegerea unui subiect neobișnuit ca jocul de cărți a contribuit la a distinge compoziția de producția poetică mai convențională. De asemenea, textul s-a inserat într-o piață editorială caracterizată prin difuzarea operelor scurte, destinate cititorilor interesați de obiceiuri contemporane și de curiosități literare. Nu este documentată cu certitudine tirajul ediției cremoneze din 1775, nici numărul exemplarelor distribuite inițial. Prezența operei în colecțiile bibliografice și în comerțul anticariat atestă supraviețuirea acestei producții minore neobișnuite a lui Bettinelli, astăzi apreciate în special pentru subiectul său particular și pentru interesul său în istoria socială a jocului.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Operă aparținând producției poetice minore a lui Saverio Bettinelli și tradiției literaturii didactice și satirice italiene din secolul al XVIII-lea. Prima ediție publicată la Cremona în 1774; a doua ediție revizuită de autor, Cremona, Lorenzo Manini, 1775. Poemul este de interes deosebit pentru bibliografia istorică dedicată jocurilor de cărți, divertismentului Epocii Luminilor și culturii literare iluministe. Indicația de revizuire autorială conferă acestei a doua ediții o importanță filologică specifică, în timp ce notele explicative subliniază caracterul explicativ și moral al operei. Publicarea reprezintă un document semnificativ al recepției literare a jocului de noroc în Italia secolului al XVIII-lea și găsește o poziționare firesc în colecțiile dedicate istoriei costumelor, literaturii italiene și culturii ludice europene.