Cornelius a Lapide - Acta Apostolorum - 1717

SECRETELE APOSTOLILOR: MAREA COMENTARIU AL ORIGINII CREșTINISMULUI
O ediție veneziană monumentală din 1717, dedicată Faptelor Apostolilor, operă a celebrului teolog iezuit Cornelius a Lapide, unul dintre cei mai autoritari exegeti catolici ai epocii moderne. O călătorie în nașterea Bisericii, în misiunile lui Petru și Pavel și în răspândirea creștinismului în universul antic. Îmbogățită de o anti-cartă splendidă gravată de Pietro Ridolfi, această ediție importantă în format mare păstrează unul dintre cele mai influente comentarii biblice din tradiția contrareformistă. O mărturie fascinantă a culturii teologice europene între secolul al XVII-lea și al XVIII-lea.

ABSTRACT
Importantă ediție veneziană din 1717 a Commentarius in Acta Apostolorum de Cornelius a Lapide, nume latinizat al teologului iezuit flamand Cornelis Cornelissen van den Steen (1567–1637). Publicată la Veneția la Girolamo Albrizzi, cea de-a doua ediție venețiană prezintă celebrul comentariu la Faptele Apostolilor, unul dintre textele fundamentale pentru înțelegerea nașterii și răspândirii Bisericii creștine. Opera analizează în mod sistematic relatarea evanghelică a Pentecostei, primele comunități creștine, predicarea apostolică, martiriul lui Ștefan, convertirea lui Pavel și lungii-a rătăcitori misionari care au purtat creștinismul din mediul iudaic în lumea greco-romană. Autorul abordează textul sacru printr-o interpretare ce combină exegeza literală, analiză istorică, reflecție morală, doctrină teologică și referințe la Părinții Bisericii. Cunoașterea limbilor biblice și a tradiției clasice permite lui Cornelius a Lapide să dezvolte un comentariu deosebit de bogat în citate și paralele. Ediția este îmbogățită de o anti-cartă gravată în cupru la întreaga pagină de Pietro Ridolfi, un al doilea frontispiciu cu o vignetă și o compoziție tipografică în latină pe una sau două coloane cu notații marginale și referințe bibliografice. Un exemplu autoritar al producției teologice iezuitice de la începutul secolului al XVIII-lea.

DE CE SĂ CUMPERI
Actiune de interes semnificativ pentru colecționari de cărți vechi de teologie, istoria creștinismului, exegeză biblică și publicații ale Companiei lui Iisus. Cornelius a Lapide a fost unul dintre cei mai influenți exegeți catolici ai Scripturilor din epoca modernă, iar comentariile sale au fost folosite timp de secole de teologi, predicatori și savanți. Această ediție venețiană din 1717 prezintă mai multe elemente atractive: formatul mare, legătura contemporană sau veche în pergament rigid, anti-cartă gravată de Pietro Ridolfi, bogăția notațiilor marginale și aranjamentul tipografic atent organizat pentru a facilita consultarea. În mod deosebit interesant este interpretarea Faptelor Apostolilor în contextul teologiei catolice post-Tridentine, în care experiența Bisericii primare dobândește o valoare fundamentală pentru definirea autorității ecleziastice și a continuității apostolice. Volumul reprezintă de asemenea o mărturie a circulației internaționale a scrierilor iezuitice, publicate și reeditate în principalele Centre tipografice europene. O operă potrivită pentru biblioteci religioase, colecții de texte biblice vechi și colecții dedicate istoriei culturii catolice.

VALOAREA PE PIARĂ
Comentariile lui Cornelius a Lapide beneficiază de un interes antiquar consolidat, în special printre colecționari specializați în teologie catolică, istoria Companiei lui Iisus și literatură exegetică. Valoarea fiecărei ediții depinde în principal de perioada tipăririi, de format, de dispozitivul ilustrativ, de conservare și de integritatea operei. Edițiile venețiene din secolul al XVIII-lea, deși nu atinge în general valorile primelor tiraje din secolul al XVII-lea, păstrează un interes bibliografic apreciabil. Pentru această a doua ediție venețiană din 1717, o estimate de vânzare cu amănuntul poate fi situată între 600 și 800 de euro pentru acest exemplar complet și bine întreținut.

DESCRIEREA FIZICĂ ȘI CONDIȚIA
Legătorie în pergament rigid cu nervuri accentuate în spate, titlu scris de mână și indicația „T XIII”, probabil referitoare la poziționarea operei într-o colecție de comentarii teologice. Text în latină dispus alternativ într-una sau două coloane, însoțit de chușe, referințe scripturistice și referințe marginale. Anti-carte figurativă gravată pe alamă, la întreaga pagină, de Pietro Ridolfi, urmată de frontispiciu tipografic cu o a doua incizie de dimensiuni mai reduse. Se află o notă de mână pe foi de margine. Legătorie cu urme de uzură. Foi cu unele bruniriuni și fiorituri fiziologice. În cărți vechi, cu o istorie pluricentenară, pot apărea unele imperfecțiuni, nu întotdeauna menționate în descriere. Această inserție conține Vizualizări AI. Consultați fotografiile originale pentru a verifica condițiile reale ale obiectului. Imaginile fac parte integrantă din descriere. Colation: (4); 280; (28).

TITLUL COMPLET ȘI AUTORUL
Cornelius a Lapide.
Commentarius in Acta Apostolorum.
Venetiis, Typis ac Noviter Sumptibus Hieronymi Albritii, 1717.

CONTEX ȘI SEMNIFAȚIE
Commentarius in Acta Apostolorum face parte din marea tradiție a exegeticii biblice catolice dezvoltate după Councilul de la Trento, într-o perioadă în care interpretarea Scripturilor reprezenta unul dintre instrumentele fundamentale ale confruntării teologice între catolicism și protestantism. Faptele Apostolilor, atribuite tradițional evanghelistului Luca, relatează evenimentele de după Învierea lui Hristos și descriu formația primelor comunități creștine, efuziunea Duhului Sfânt în timpul Pentecostei, predicarea apostolică și expansiunea progresivă a noii credințe în Mediterana. Cornelius a Lapide abordează această narațiune cu o metodă ce îmbină analiza filologică a textului cu tradiția interpretativă a Părinților Bisericii. Spațiu amplu este rezervat figurii lui Petru, rolului Ierusalimului ca centru originar al comunității creștine și, în special, figurii lui Pavel, protagonistul marilor călătorii missionare prin Asia Mică, Grecia și în final Roma. Autorul examinează problemele doctrinale, morale și istorice ce ies în evidență din text, încercând să armonizeze diferitele mărturii biblice cu învățătura Bisericii Catolice. Adâncimea explicațiilor și abundența referințelor au făcut ca comentariile lui Cornelius a Lapide să fie deosebit de apreciate în colegii religioase, seminarii și biblioteci bisericești. Opera astfel dobândește un interes dublu: ca mărturie a interpretării catolice a origenilor creștine și ca document al culturii intelectuale a Controriformei.

BIROGRAFIE SCURTĂ A AUTORULUI
Cornelius a Lapide, nume latinizat de Cornelis Cornelissen van den Steen, s-a născut în 1567 la Bocholt, în actualul Belgia, și a murit la Roma în 1637. A intrat în Compania lui Iisus în 1592 și a devenit unul dintre cei mai importanți exegeți catolici ai epocii sale. După studii filozofice și teologice, a predat Sfânta Scriptură la Universitatea din Lovaniu, unde a desfășurat o lungă și intensă activitate academică. În 1616 a fost chemat la Roma pentru a preda la Colegiul Roman, principalul centru de formare superioră al Companiei lui Iisus, unde a continuat elaborarea monumentalei sale comentarii biblice. Profund cunoscător al tradiției patristice, al filosofiei scolastice și al limbilor vechi, a folosit în mod sistematic surse grecești, latine și ebraice pentru a explica textele sacre. Metoda sa exegetică se caracteriza prin amploarea documentației, precizia observațiilor și capacitatea de a asocia sensul literal al Scripturilor cu aplicațiile morale și spirituale. Opera sa cuprinde comentarii la majoritatea cărților Vechiului și Noului Testament, care au continuat să fie publicate și reeditate pentru secole după moarte. Cornelius a Lapide a fost deosebit de apreciat pentru claritatea explicațiilor și pentru bogăția excepțională de referințe, devenind unul dintre autorii de referință în formarea teologică catolică între secolul al XVII-lea și al XIX-lea.

ISTORICUL TIPĂRII ȘI CIRCULAȚIA
Comentariile biblice ale lui Cornelius a Lapide au început să fie publicate în primele decenii ale secolului al XVII-lea și au cunoscut rapid o vastă circulație în principalele Centre culturale catolice ale Europei. Răspândirea lor a fost favorizată de rețeaua internațională a Companiei lui Iisus, care a contribuit să fie introduse în bibliotecile colegiilor, ale seminarelor și ale instituțiilor ecleziastice. În cursul secolelor XVII și XVIII operele au fost reeditate în numeroase ediții, atât ca comentarii individuale, cât și ca volumeni adunate. Ediția venețiană din 1717 atestă longevitatea familiară a autorului la optzeci de ani de la moarte. Frontispiciul o identifică expres ca a doua ediție venețiană, însoțită de indicii necesare și supusă unei revizii a erorilor tipografice. Publicarea a fost realizată de atelierul lui Girolamo Albrizzi, aparținând unei familii de editori și imprimeuri active la Veneția, unul dintre cele mai mari centre europene pentru producția de cărți religioase și științifice. Antiporta gravată de Pietro Ridolfi subliniază atenția acordată prezentării artistice a operei, în timp ce organizarea textului în coloane, cu note marginale, răspunde necesităților unei consultări sistematice. Informația „T XIII” de pe burea sugerează că exemplaroul ar fi putut face parte dintr-o colecție de comentarii biblice, fără a demonstra apartenența la o serie editorială specifică. Nu este documentată o tiraj originală precisă pentru această impresie. Prezența indicilor și a aparatului iconografic reprezintă un element important pentru identificarea bibliografică.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
Ediția venețiană din 1717 a unuia dintre principalele comentarii catolice la Faptele Apostolilor, făurită în ampla producție exegetică a lui Cornelius a Lapide. Opera reprezintă o mărturie semnificativă a teologiei iezuitice post-tridentine și a norocului editorial al marilor comentatori biblici între secolul al XVII-lea și al XVIII-lea. De o importanță bibliografică deosebită sunt declararea celei de-a doua ediții venețiene, referirea la revizuirea erorilor din edițiile anterioare, indici finali și antiporta calcografica gravată de Pietro Ridolfi. Volumul documentează, de asemenea, activitatea tipografiei venețiene Girolomo Albrizzi, integrată în tradiția editorială religioasă a Republicii Veneția. Opera menține interes pentru studiul interpretării istorice a Faptelor Apostolilor, formarea teologică în colegiile Companiei lui Iisus și răspândirea comentariilor scripturistice în Europa catolică a secolului al XVIII-lea.