Alessandro Padovan (1983) - 3D BERNARD AUBERTIN NEW! (con teca plexiglass)





1 € |
|---|
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 145028 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Lucrarea unică din 2026 a lui Alessandro Padovan, *3D BERNARD AUBERTIN NEW! (con teca plexiglass)*, este o compoziție roșie Screw Art, semnată de mână, realizată cu șuruburi pe lemn și fier și prezentată într-o vitrină din plexiglas.
Descriere de la vânzător
Opera pornește dintr-un dialog ideal cu cercetarea lui Bernard Aubertin, artist al Nouveau Réalisme care a făcut din roșu, din repetiție și din materia elemente centrale ale poeziei sale. În operele sale, seriile de elemente simple și cotidiene devin un limbaj capabil să evoce tensiune, energie, distrugere și transformare.
În această operă, însă, tradiția este reinterpretată printr-un element caracteristic cercetării mele: vița.
În locul cuielor folosite de Aubertin, folosesc sute de șuruburi, dispuse conform unei structuri geometrice precise pe suprafața roșie. Șurubul, element asociat în mod obișnuit asamblării, construcției și mecanicii, este aici transformat într-un element artistic autonom. Repetiția sa generează o suprafață tridimensională în care lumina, umbra și adâncimea modifică în mod continuu percepția operei.
Roșul învăluie compoziția ca o suprafață încărnată de energie, în timp ce șuruburile ies din plan creând o formă de vibrație vizuală. Privită frontal, compoziția apare ordonată și minimalistă; privită din lateral, însă, iese la iveală adevăratul său caracter tridimensional și material.
Opera nu vrea să fie o simplă citare a lui Aubertin, ci o reinterpretare contemporană a limbajului său, înlocuind cuiul cu șurubul și transformând un obiect industrial într-un semn artistic.
Șurubul devine astfel simbol de construcție și distrugere în același timp: ceea ce în mod normal servește la unire și fixare este folosit pentru a crea o suprafață neliniștită, intensă și profund materială.
Exact în acest contrast dintre ordine și tensiune, construcție și distrugere, bidimensionalitate și tridimensionalitate se naște identitatea operei.
Operă a artistului Alessandro Padovan, celebru în întreaga lume pentru tehnica sa a Screw Art.
Opera este împodobită cu o vitrină din plexiglas.
Vitrina transparentă izolează și protejează, transformând opera într-o relicvă contemporană.
Operele acestui artist contemporan se înscriu în filonul Pop Art, Screw Art, al artei conceptuale și al artei urbane, evocând prin limbajul vizual și impactul cultural munca unor nume mari precum Andy Warhol, Jean‑Michel Basquiat, Banksy, Jeff Koons, Keith Haring, Fontana, Imbue, obey, Padovan, Schifano, Nicole Lubbers, Bani, kev munday invader, murakami și Damien Hirst.
În același timp, cercetarea artistică dialoghează cu imaginarul luxului, al modei iconice și al designului global, evocând simboluri sancți și mărci universal recunoscute precum Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Hermès, Rolex, Ferrari, Porsche, Lamborghini.
Operele nu sunt duplicate nici colaborări oficiale cu artiști sau mărci menționate, ci creații originale, realizate cu un stil personal ce reflectă o critică și o reinterpretare a consumului, a valorii simbolice a mărcii și a artei ca obiect cultural contemporan.
Acest abord poate face ca operele să fie deosebit de apreciate de colecționari și pasionați de artă contemporană, Pop Art de lux, street art conceptuală și artă inspirată de marile mărci iconice, menținând totuși o identitate artistică autonomă puternică.
Opera pornește dintr-un dialog ideal cu cercetarea lui Bernard Aubertin, artist al Nouveau Réalisme care a făcut din roșu, din repetiție și din materia elemente centrale ale poeziei sale. În operele sale, seriile de elemente simple și cotidiene devin un limbaj capabil să evoce tensiune, energie, distrugere și transformare.
În această operă, însă, tradiția este reinterpretată printr-un element caracteristic cercetării mele: vița.
În locul cuielor folosite de Aubertin, folosesc sute de șuruburi, dispuse conform unei structuri geometrice precise pe suprafața roșie. Șurubul, element asociat în mod obișnuit asamblării, construcției și mecanicii, este aici transformat într-un element artistic autonom. Repetiția sa generează o suprafață tridimensională în care lumina, umbra și adâncimea modifică în mod continuu percepția operei.
Roșul învăluie compoziția ca o suprafață încărnată de energie, în timp ce șuruburile ies din plan creând o formă de vibrație vizuală. Privită frontal, compoziția apare ordonată și minimalistă; privită din lateral, însă, iese la iveală adevăratul său caracter tridimensional și material.
Opera nu vrea să fie o simplă citare a lui Aubertin, ci o reinterpretare contemporană a limbajului său, înlocuind cuiul cu șurubul și transformând un obiect industrial într-un semn artistic.
Șurubul devine astfel simbol de construcție și distrugere în același timp: ceea ce în mod normal servește la unire și fixare este folosit pentru a crea o suprafață neliniștită, intensă și profund materială.
Exact în acest contrast dintre ordine și tensiune, construcție și distrugere, bidimensionalitate și tridimensionalitate se naște identitatea operei.
Operă a artistului Alessandro Padovan, celebru în întreaga lume pentru tehnica sa a Screw Art.
Opera este împodobită cu o vitrină din plexiglas.
Vitrina transparentă izolează și protejează, transformând opera într-o relicvă contemporană.
Operele acestui artist contemporan se înscriu în filonul Pop Art, Screw Art, al artei conceptuale și al artei urbane, evocând prin limbajul vizual și impactul cultural munca unor nume mari precum Andy Warhol, Jean‑Michel Basquiat, Banksy, Jeff Koons, Keith Haring, Fontana, Imbue, obey, Padovan, Schifano, Nicole Lubbers, Bani, kev munday invader, murakami și Damien Hirst.
În același timp, cercetarea artistică dialoghează cu imaginarul luxului, al modei iconice și al designului global, evocând simboluri sancți și mărci universal recunoscute precum Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Hermès, Rolex, Ferrari, Porsche, Lamborghini.
Operele nu sunt duplicate nici colaborări oficiale cu artiști sau mărci menționate, ci creații originale, realizate cu un stil personal ce reflectă o critică și o reinterpretare a consumului, a valorii simbolice a mărcii și a artei ca obiect cultural contemporan.
Acest abord poate face ca operele să fie deosebit de apreciate de colecționari și pasionați de artă contemporană, Pop Art de lux, street art conceptuală și artă inspirată de marile mărci iconice, menținând totuși o identitate artistică autonomă puternică.

