Alessandro Padovan (1983) - 3D BERNARD AUBERTIN NEW! (con teca plexiglass)





Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 145414 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Lucrarea contemporană tridimensională din 2026 a lui Alessandro Padovan, intitulată „3D BERNARD AUBERTIN NEW! (con teca plexiglass)”, este realizată din șuruburi dispuse pe o suprafață roșie, prezentată într-o vitrină din plexiglas și semnată de mână.
Descriere de la vânzător
Opera se naște dintr-un dialog ideal cu cercetarea lui Bernard Aubertin, artistul din Nouveau Réalisme care a făcut din roșu, din repetiție și din materie elemente centrale ale poeziei sale. În operele sale, serialitatea elementelor simple și cotidiene devine un limbaj capabil să evoce tensiune, energie, distrugere și transformare.
În această operă, însă, tradiția este reinterpretată printr-un element caracteristic cercetării mele: vița.
În locul cuielor folosite de Aubertin, folosesc sute de șuruburi, dispuse conform unei structuri geometriceprecise pe suprafața roșie. Șurubul, element de obicei asociat asamblării, construcției și mecanicii, este here transformat într-un element artistic autonom. Repetiția lui generează o suprafață tridimensională în care lumina, umbra și profunzimea modifică în mod continuu percepția operei.
Roșul învăluie compoziția ca o suprafață plină de energie, în timp ce șuruburile ies din plan, creând o oarecare vibrație vizuală. Dintr-o vedere frontală, compoziția pare ordonată și minimalistă; privită lateral, însă, iese la iveală adevărata sa natură tridimensională și materială.
Opera nu vrea să fie o simplă citare a lui Aubertin, ci o reinterpretare contemporană a limbajului său, înlocuind cuielul cu șurubul și transformând un obiect industrial într-un semn artistic.
Șurubul devine astfel simbol al construcției și al distrugerii în același timp: ceea ce în mod obișnuit deserve la unire și fixare este folosit pentru a crea o suprafață tulburătoare, intensă și profund materială.
Exact în acest contrast dintre ordine și tensiune, construcție și distrugere, bidimensionalitate și tridimensionalitate se naște identitatea operei.
Operă a artistului Alessandro Padovan, cunoscut în întreaga lume pentru tehnica sa a Screw Art.
Opera este îmbogățită cu o vitrină din plexiglas.
Vitrina transparentă izolează și protejează, transformând opera în relicvă contemporană.
Operele acestui artist contemporan se înscriu în făgașul Pop Art, Screw Art, a artei conceptuale și a artei urbane, amintind ca limbaj vizual și impact cultural lucrările marilor nume precum Andy Warhol, Jean‑Michel Basquiat, Banksy, Jeff Koons, Keith Haring, Fontana, Imbue, obey, Padovan, Schifano, Nicole Lubbers, Bani, kev munday invader, Murakami și Damien Hirst.
În același timp, cercetarea artistică dialoghează cu imaginarul luxului, al modei iconice și al designului global, evocând simboluri sacri și mărci universal recunoscute precum Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Hermès, Rolex, Ferrari, Porsche, Lamborghini.
Operele nu sunt replici nici colaborări oficiale cu artiști sau mărci menționate, ci creații originale, realizate cu un stil personal care reflectă o critică și o reinterpretare a consumismului, a valorii simbolice a brandului și a artei ca obiect cultural contemporan.
Acest abordare face ca operele să fie deosebit de apreciate de colecționari și pasionați de artă contemporană, Pop Art de lux, street art conceptuală și artă inspirată de marile mărci iconice, menținând în același timp o identitate artistică autonomă puternică.
Opera se naște dintr-un dialog ideal cu cercetarea lui Bernard Aubertin, artistul din Nouveau Réalisme care a făcut din roșu, din repetiție și din materie elemente centrale ale poeziei sale. În operele sale, serialitatea elementelor simple și cotidiene devine un limbaj capabil să evoce tensiune, energie, distrugere și transformare.
În această operă, însă, tradiția este reinterpretată printr-un element caracteristic cercetării mele: vița.
În locul cuielor folosite de Aubertin, folosesc sute de șuruburi, dispuse conform unei structuri geometriceprecise pe suprafața roșie. Șurubul, element de obicei asociat asamblării, construcției și mecanicii, este here transformat într-un element artistic autonom. Repetiția lui generează o suprafață tridimensională în care lumina, umbra și profunzimea modifică în mod continuu percepția operei.
Roșul învăluie compoziția ca o suprafață plină de energie, în timp ce șuruburile ies din plan, creând o oarecare vibrație vizuală. Dintr-o vedere frontală, compoziția pare ordonată și minimalistă; privită lateral, însă, iese la iveală adevărata sa natură tridimensională și materială.
Opera nu vrea să fie o simplă citare a lui Aubertin, ci o reinterpretare contemporană a limbajului său, înlocuind cuielul cu șurubul și transformând un obiect industrial într-un semn artistic.
Șurubul devine astfel simbol al construcției și al distrugerii în același timp: ceea ce în mod obișnuit deserve la unire și fixare este folosit pentru a crea o suprafață tulburătoare, intensă și profund materială.
Exact în acest contrast dintre ordine și tensiune, construcție și distrugere, bidimensionalitate și tridimensionalitate se naște identitatea operei.
Operă a artistului Alessandro Padovan, cunoscut în întreaga lume pentru tehnica sa a Screw Art.
Opera este îmbogățită cu o vitrină din plexiglas.
Vitrina transparentă izolează și protejează, transformând opera în relicvă contemporană.
Operele acestui artist contemporan se înscriu în făgașul Pop Art, Screw Art, a artei conceptuale și a artei urbane, amintind ca limbaj vizual și impact cultural lucrările marilor nume precum Andy Warhol, Jean‑Michel Basquiat, Banksy, Jeff Koons, Keith Haring, Fontana, Imbue, obey, Padovan, Schifano, Nicole Lubbers, Bani, kev munday invader, Murakami și Damien Hirst.
În același timp, cercetarea artistică dialoghează cu imaginarul luxului, al modei iconice și al designului global, evocând simboluri sacri și mărci universal recunoscute precum Louis Vuitton, Gucci, Chanel, Hermès, Rolex, Ferrari, Porsche, Lamborghini.
Operele nu sunt replici nici colaborări oficiale cu artiști sau mărci menționate, ci creații originale, realizate cu un stil personal care reflectă o critică și o reinterpretare a consumismului, a valorii simbolice a brandului și a artei ca obiect cultural contemporan.
Acest abordare face ca operele să fie deosebit de apreciate de colecționari și pasionați de artă contemporană, Pop Art de lux, street art conceptuală și artă inspirată de marile mărci iconice, menținând în același timp o identitate artistică autonomă puternică.

