Bartholomaeus de Chaimis - [Incunable] Confessionale - 1482

DE LA MĂCELAR LA NEGOCITOR - PĂCATELE DEZVĂLUITE ÎN PUNCTUL MOARTEI - REZERVATE ÎN AUR
Acest exemplar oferă un element decorativ de o raritate extraordinară pentru un manual pastoral: litere inițiale frumoase rubricate de o mână ulterioară în auriu, roșu și albastru, cu inițiale mari pe prima și a doua pagină, care conferă obiectului un caracter și o calitate estetică excepționale.
Franciscan milanez atent la realitatea concretă a penitenților, Bartolomeo de Chaimis și-a structurat Confesionalul cu un sistem de întrebări adaptate diferitelor condiții sociale – copii, soți, preoți, negustori, artizani, studenți, măcelari, cârciumari – oferind duhovnicului o îndrumare meticuloasă, pe deplin înrădăcinată în practica religioasă a Evului Mediu târziu. Interogațiile pentru muribunzi, derivate din Admonitio morienti de Anselm de Canterbury, reprezintă unul dintre cele mai intense texte de spiritualitate medievală despre muribunzi.
Valoare de piață
Intervalul de preț actual pentru copiile cu acest aparat decorativ este în jur de 5.000–6.500 de dolari. Cu inițiale rubricate, acestea pot atinge valori de peste 7.000 de dolari, datorită cererii mari de incunabule iluminate.

Descriere fizică și stare - Copie a colecționarului
Legătură din pergament integral din secolul al XVIII-lea, reutilizată, cu insert aurit pe cotor, titluri fără legătură cu subiectul unei antologii istorice. Colaționare: pagini (1); 112; (2). Hârtie extraordinar de robustă și bine conservată. Aparatul decorativ este remarcabil: inițiale frumoase rubricate de o mână ulterioară în auriu, roșu și albastru, cu două inițiale mari pe prima și a doua pagină, respectiv. Aceste intervenții, realizate de o mână expertă, conferă volumului un prestigiu vizual peste media incunabulelor necatalogate. Caractere gotice clare, bună stabilitate structurală, marcaje marginale antice.

Titlul complet și autorul
Interogatoriu confesional. Interrogationes faciende infirmo morienti.
Editum Mediolani, in loco Sancte Mariae de Angelis, die XIII mensis Iunij, 1482.
Bartholomaeus de Chaimis; Anselmus Cantuariensis; Hermannus de Schildesche.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Ediția milaneze din 1482, tipărită de comunitatea Santa Maria degli Angeli, este deosebit de rară.
Confesionalul lui Bartolomeu de Chaimis este unul dintre cele mai importante texte pastorale din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Organizat pe categorii sociale, acesta permite confesorilor să adapteze interogarea morală la realitatea concretă a penitenților. Interogațiile pentru muribunzi, bazate pe Admonitio morienti de Anselm de Canterbury, reprezintă un document central al îngrijirii spirituale în momentul agoniei.
Ediția din 1482, legată de producția mănăstirii milaneze Santa Maria degli Angeli, mărturisește centralitatea nordului Italiei în diseminarea manualelor inchizitoriale și penitențiale. Prezența rubricațiilor aurite și a inițialelor mari pe primele două pagini dezvăluie nu doar o utilizare deosebit de atentă, ci și o rară apreciere estetică pentru o operă utilitară.

Biografia autorului
Bartolomeu de Chaimis (începutul secolului al XV-lea), un călugăr franciscan milanez, a scris manuale morale și devoționale răspândite pe scară largă în nordul Italiei. Opera sa, pragmatică și atentă la viața reală a credincioșilor, a influențat profund practica confesională premodernă.
Anselm de Canterbury (1033–1109), teolog, arhiepiscop și doctor al Bisericii, o figură de frunte a scolasticii, a influențat profund reflecția medievală asupra morții și judecății.
Hermannus de Schildesche a fost un compilator de texte disciplinare pentru cler, inclusiv Speculum Sacerdotum, adesea asociat în edițiile antice cu Confesionalul.

ISTORIA TIPARULUI ȘI CIRCULAȚIA
Confesionalul a cunoscut numeroase ediții între anii 1470 și 1480, în special la Milano, Pavia și Veneția. Ediția din 1482 reflectă contextul lombard plin de viață și rolul mănăstirilor ca centre de producție de carte pentru cler. Succesul textului se măsoară prin numeroasele sale variante și prin circulația sa extraordinară în manuscris și tipărit, ceea ce l-a transformat într-unul dintre principalele instrumente pastorale ale Italiei premoderne.

Bibliografie și Referințe
GW 4293; Hain 4712; Goff B-1087; ISTC ib00487000; BSB-cerneală B-496; Pellechet 2623; Proctor 2105; Walsh, Catalog of Incunabula in American Libraries; BMC VII, passim; Polain, Catalog des livres imprimés au XVe siècle des Bibliothèques de Belgique, nn. 658–660; IGI 1237; CIBN B-1087; Oates, A Catalog of the Incunabula in the Libraries of the University of Cambridge, II, pp. 312–314; Reichling, Anexe ad Hainii Repertoriu, n. 4712; Schreiber, Manuel de l'amateur de la gravure sur bois et sur métal au XVe siècle, referiri la incunablele lombarde.

Pentru contextul doctrinal și pastoral:
Tentler, Thomas, Păcat și spovedanie în ajunul Reformei (Princeton, 1977);
Bataillon, Louis-Jacques, La Pastorale médiévale (Paris, 1993);
d’Avray, David, Predica călugărilor (Oxford, 1985);
Casagrande, Carla – Vecchio, Silvana, Cele șapte păcate capitale: o istorie a păcatelor în Evul Mediu (Torino, 2000);
Rusconi, Roberto, Ordinul Penitenților. Spovedania, mărturisitorii și penitenții în Evul Mediu (Roma, 1998);
Miccoli, Giovanni, Biserica Gregoriană și Pastorală (Bologna, 1966).

Pentru tradiția manuscriselor și contextul milanez:
Schiaparelli, Luigi, Miniaturi lombarde în secolul al XV-lea (Milano, 1911);
Fumagalli, Giuseppe, Lexicon typographicum Italiae (Florenta, 1905), intrări despre Milano și Santa Maria degli Angeli;
Baldi, Andrea, Producția de carte la Milano la sfârșitul secolului al XV-lea (Milano, 2008);
De Robertis, Teresa (ed.), Miniaturi și cărți în Lombardia secolului al XV-lea (Florența, 2012).

Pentru spiritualitatea agoniei și moștenirea anselmiană:
Southern, Richard, Sfântul Anselm și biograful său (Cambridge, 1963);
Gilson, Étienne, La philosophie de Saint Anselme (Paris, 1953);
Constable, Giles, Trei studii asupra gândirii religioase și sociale medievale (Cambridge, 1995), capitole despre Anselmo și grija pentru suflet.

Pentru codicologie și intervenții rubricate:
Derolez, Albert, Paleografia cărților manuscrise gotice (Cambridge, 2003);
Mazal, Otto, Buchkunst der Gotik (Graz, 1985);
Leroquais, Victor, Les Bréviaires manuscrits des bibliothèques publiques de France (Paris, 1934), pentru comparații pe rubricaturi târzii;
Wieck, Roger, Rugăciuni pictate: Cartea orelor în arta medievală și renascentistă (New York, 1997), pentru iluminarea gotică târzie și utilizarea aurului în rubricație.