Bernardo Granolachs - [Incunable] Summario de la Luna - 1499

Cartea ascunsă a lunii și a influențelor sale: despre timp și destinul oamenilor
Opera astrologică de rarissim interes incunabolare, publicată la Veneția în 1499 de Giovanni Battista Sessa, celebrul tipograf care ulterior va folosi marca xilografică a pisicii cu șoarece.
Sumarul de la Luna lui Bernardo Granolachs din Barcelona îmbină calculul lunar cu cunoașterea divinatorie, fondând știința, simbolul și predicția. Text de frontieră între astronomia practică și astrologia mistică, ghidează omul către înțelegerea ritmurilor cerești care guvernează materia, anotimpurile și sufletul uman. Este unul dintre cele mai vechi tratate populare despre lună tipărite în limba vulgară, destinat celor care doreau să citească cerul pentru a decifra anul ce venea.
Valoare de piață
Rarissim incunabulo astrologic venețian. Puținele exemplare cunoscute de texte lunare din sfârșitul secolului al XV-lea, tipărite de Sessa, se încadrează în segmentul de maximă raritate bibliografică. În funcție de condiție, proveniență și completitudine, un exemplar intact poate valora astăzi între 10.000 și 15.000 de euro pe piața internațională de antichități. Exemplare cu legatură coevală și hârtie proaspătă sunt extrem de rare; prezența ilustrațiilor, semnelor zodiacale sau notițelor coeve îi crește semnificativ valoarea.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI CONDIȚIE
Incunabula venețiană, tipărită la 10 ianuarie 1499. Textul nu prezintă numerotare progresivă în exemplarele cunoscute. Tipografie venețiană, în caractere gotice, cu initiale xilografice ornate și rubricate în roșu, manuscrise pergamentate rubricate în roșu și albastru la marginile paginilor. O ușoară colorare a vignetelor tipografice de pe frontispiciu, realizată ulterior, margini largi și paginare la pagină întreagă. Colofon cu inscripția „Stampato in Venetia per Io Baptista Sessa del M cccc Lxxxxyiiii die vero x Ianuarii”. Pp. (2); 44; (2), fără numerotare, ultima foaie reproduse pe hârtie veche, bruniri marginale și mici restaurări la marginea internă, care nu afectează textul. Legătură în piele jumătate pe plăci de lemn, cu urme de cleme metalice, spate refăcut.

Titlul complet și autorul
Sumar al Lunii de maestrul Bernardo Granolachs din Barcelona: cât de minunată este Luna pentru mulți. Înainte, Septuagesima, Carneuale, Paștele, Înălțarea, Rusaliile, cele Patru Timpuri, Laurea, numărul, litera Dominicală, Litanile: nopțile cu multe motive frumoase din Astrologia diverselor Autorii, care arată pentru Calendar ce trebuie să fie pentru anul respectiv. Și zilele nefaste de avut în vedere, de a face anumite acțiuni, în funcție de natura Planetelor și Elementelor și multe alte lucruri adăugate și altele, care nu sunt tipărite în alte părți.
[Al Colophon] Tipărit în Veneția pentru Io Baptista Sessa din M cccc Lxxxxyiiii, în ziua de 10 ianuarie.
Bernardo Granolachs de Barzelona

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Sumarul de la Luna este un text astrologic-practic care ilustrează fazele lunii, influențele lor și consecințele asupra cursului anului. Granolachs, astrolog de formare catalană, se bazează pe surse clasice și arabe pentru a arăta cum luna determină ciclurile naturii și predispozițiile umane, îmbinând astronomia și filosofia naturală. Opera se înscrie în tradiția lunarelor medievale, dar amplifică portata sa teoretică: nu doar calendar, ci și ghid pentru interpretarea voinței cerești. În cheie esoterică, luna este Regina umbrei, principiul umed și schimbător care guvernează nașterea și dizolvarea, timpul și memoria. 'Rasone de Astrologia', pe care autorul le adună pentru Kalende, dezvăluie un sistem cosmic bazat pe corespondența între cer și om, microcosmos și macrocosmos, în care mișcările lunii devin semne de ordine și prevestiri. Tipărit în Veneția magică a sfârșitului de secol al XV-lea, unde tipografii difuzau împreună horoscoape, calendare și texte sacre, volumul se află la intersecția dintre știința naturală, alchimie și simbolismul hermetic.

Biografia autorului
Bernardo Granolachs de Barcelona a fost astrolog și computist activ în a doua jumătate a secolului al XV-lea, probabil în zona catalană. Puține sunt datele certe despre viața sa, dar numele său apare în listele autorilor iberici de astrologie practică. Aparține acelei generații de savanți care, formați pe tradiția arabă și scolastică, au încercat să facă accesibile în limbajul vulgar principiile astrologiei naturale și calculele lunare. Gândirea sa arată afinități cu alchimia astrologică catalană și cu doctrinele mișcării lunare, înțeleasă ca reflexie a sufletului universal.

ISTORIA TIPARULUI ȘI CIRCULAȚIA
Ștampilat la Veneția pe 10 ianuarie 1499 de Giovanni Battista Sessa, editor și librar de mare notorietate, celebru pentru marca tipografică cu pisica și șoarecele. Ediția, probabil destinată unui public format din astrologi, apotecari și iubitori de predicții, a fost printre primele opere care au îmbinat astrologia și divulgarea în limba vulgară. Circulația a fost restrânsă: lunarii aveau o viață efemeră și puține exemplare au supraviețuit. Este posibil ca textul să provină dintr-un original catalan sau latin, tradus la Veneția pentru piața comercială și maritimă, sensibilă la ciclurile lunare. Nicio reeditare ulterioară nu este documentată, făcând incunabula o mărturie unică a cunoașterii astrologice populare de la sfârșitul secolului al XV-lea.

Bibliografie și Referințe
Indicele General al Incunabilelor în Bibliotecile Spaniole (IGI).
Catalogul scurt al titlurilor incunabule din British Library (ISTC nr. ig00360000).
Reichling, Incunabula Typographica Veneziana.
Houzeau & Lancaster, Bibliografie generală a astronomiei vechi și a Evului Mediu.
Thorndike, Istoria magiei și științei experimentale, vol. III, capitol despre astrologia iberică.
Copie la Biblioteca Marciana și la Biblioteca Națională din Spania.