ΤΗΣ ΚΑΙΝΗΣ ΔΙΑΘΗΚΗΣ ΑΠΑΝΤΑ - [Post Incunable] [NOVI TESTAMENTI OMNIA] - 1531

De manuscris la tipar: Biblia reabilitată pe surse - Revizuirea greacă din 1531.
Această rară a doua ediție greacă a Noului Testament, tipărită de Johannes Bebel la Basel în 1531, aparține nucleului originar al primelor Biblii revizuite științific pe textele antice, conform impulsului metodologic inaugurat de Erasmo. Este o lucrare de frontieră, în care filologia, umanismul renan și noua teologie reformatoare converg în încercarea de a restaura textul sacru prin codurile grecești – și, pe cât posibil, prin comparații țintite cu tradiții aramaice și semitice. Volumul atestă o perioadă în care întoarcerea la sursele lingvistice nu era o simplă erudiție, ci un proiect spiritual și intelectual care visa să reînnoade înțelegerea Scripturilor.
Cribluri rubricate în roșu și galben, marcate de mâna următoare.
Eșantionul păstrează forța estetică a proiectului editorial: o carte portabilă, elegantă, rafinată, destinată studiului critic zilnic.
A doua ediție a Noului Testament grec de Bebel, revizuită în lumina textelor antice și în continuitate cu revoluția filologică erasmiană.
Valoare de piață
Primele ediții basileze ale Noului Testament grec, rezultate din impulsul erasmian și bazate pe compararea directă cu manuscrisele antice, sunt rare pe piață. Copiile celei de-a doua ediții Bebel (1531), în special cele legate în mod coevo și cu o bună integritate structurală, se situează în mod obișnuit între 4.000 și 6.500 de euro. Prezența textului complet, calitatea tipografică și poziția istorică a ediției – printre primele încercări sistematice de a stabili textul grec pe bază filologică – mențin un interes puternic pentru colecționari.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI CONDIȚIE
Legătură coezivă, elegantă și insolită, din piele de scrofa blondă cu vene verzi, cu impresiune uscată pe plăci, tăieturi goffrate și titlu manuscris pe tăietură inferioară; inserție din marocchino verde la spate, cu semne ușoare de uzură; urme ale șnururilor. Inițiale frumoase, rubricate în roșu și galben, de o mână ulterioară. Frontispiciul gravat absent și înlocuit cu o reproducere veche; prefața lipsește. Textul integral în greacă. Marca tipografică xilografică pe verso-ul ultimei foi, cu motto-ul 'durum pacientia frango'. Inițiale xilografice de înaltă calitate. Unele îngălbeniri. Paginile (2); 734; 2 neenumerate; (2).

Titlul complet și autorul
Răspunsuri despre Noul Testament
Noului Testament, totul.
Basileae, Apud Io. Bebelium, în luna iunie, Johannes Bebel, 1531.
AA.VV.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Această a doua tipărire bazileeană a Noului Testament grecesc nu este doar o reeditare a princeps din 1524, ci o mărturie directă a revoluției filologice inițiate de Erasmus prin edițiile sale ale textului grecesc publicate între 1516 și 1527. Bebel, parte a aceleiași culturi umaniste, continuă metoda erasmiană: apel la cele mai autoritare codice grecești disponibile, evaluare critică a lecțiunilor divergente, comparație cu tradițiile semitice și cu Vulgata pentru a identifica interpolări sau interpretări greșite. Formatul octav răspundea nevoii de portabilitate, destinând volumul studenților, predicatorilor, corectorilor și teologilor. În acest sens, a doua Bebel reprezintă un pod între laboratorul filologic din Basel și noua hermeneutică a Reformei, pentru care întoarcerea la greacă și aramaică reprezenta o datorie metodologică și spirituală.

Biografia autorului
Noul Testament nu are un autor unic, dar această ediție reflectă munca comună a umaniștilor, teologilor și tipografilor basileeni implicați în restaurarea textului pe sursele originale. Johannes Bebel (aproximativ 1500–1550) a fost unul dintre protagoniștii producției grecești la Basel. Activ în mediul reformator și în dialog cu inovațiile lui Erasmus, a realizat ediții de o precizie extremă, contribuind la formarea unui canon critic care a influențat universități și cercuri teologice timp de decenii.

ISTORIA TIPARULUI ȘI CIRCULAȚIA
Prima ediție a Noului Testament grec, editată de Bebel, datează din 1524; această a doua ediție, din 1531, reprezintă o îmbunătățire tehnică și filologică. Basel, centru editorial dotat cu corectori și greciști excepționali, era locul ideal pentru tipărirea de texte grecești complexe. Aceste ediții au circulat pe scară largă în teritoriile germane și elvețiene, având un rol principal în formarea pastorilor, profesorilor și elevilor care solicitau un text bazat pe manuscrise și pe noua metodologie erasmiană a revenirii la surse.

Bibliografie și Referințe
VD16 B 4179
Adams B-1651
Bibliografia basilese din secolul al XVI-lea
Studiu asupra tiparului grec și asupra filologiei erasmiene a Renașterii.