Hans Hartung - T1971-R30 - Offset lithography - Licensed print 2008 - COA

Litografie offset de Hans Hartung (*).
Reproducerea operei „T1971-R30”, realizată de Hartung în 1971.
Fabricat pe hârtie pergament cu gramaj ridicat (220 g).
Publicat de Arte-Paris.
Tipărire legală autorizată de Fundația Hartung-Bergman
Semnat în placă de către artist.

Specificații

Dimensiuni: 65 x 85 cm
Anul: 2008
Stare: Excelentă (această lucrare nu a fost niciodată înrămată sau expusă și a fost întotdeauna păstrată într-un dosar profesional de artă, așa că este oferită în stare perfectă).
Proveniență: Colecție privată.

Lucrarea va fi manipulatată și ambalată cu grijă într-un pachet de carton reforțat. Expedierea va fi certificată cu număr de urmărire.

Expediția va include, de asemenea, asigurare de transport pentru valoarea finală a operei, cu rambursare completă în caz de pierdere sau deteriorare, fără costuri pentru cumpărător.

(*) Hans Hartung este un important pictor german care a devenit cetățean francez, cunoscut pentru lucrările sale abstracte cu linii caligrafice negre pe fundaluri colorate.
S-a născut la Leipzig într-o familie de fizicieni. Bunicul său a fost, de asemenea, pictor și compozitor autodidact. Între 1915 și 1926, a studiat limbile clasice la Gimnaziul din Dresda și filosofia și istoria artei la universitate și la Școala de Arte Frumoase din Leipzig. Ulterior, s-a înscris la Academia de Arte Frumoase din Dresda.
În vara anului 1926, a călătorit cu bicicleta prin Franța, Italia și Spania. În 1931, a expus pentru prima dată la Dresda. În 1937, la o expoziție de grup la Jeu de Paume din Paris, l-a întâlnit pe marele sculptor spaniol Julio González, care avea să aibă o influență profundă asupra lui. González i-a oferit tot felul de sprijin și l-a încurajat să-și urmeze propria cale artistică.
În perioada de dinainte de război, Hartung s-a stabilit la Paris pentru a scăpa de regimul nazist și a expus în mai multe galerii. În 1938, a participat la o expoziție antinazistă la Galeria New Burlington din Londra, Marea Britanie.
În 1939, a fost închis în Spania și ulterior s-a înrolat în Legiunea Străină din Africa de Nord. În 1944, a fost grav rănit în timpul asediului de la Belfort și și-a pierdut un picior. După război, a devenit cetățean francez și, în 1947, a organizat o importantă expoziție personală la Paris.
Încă de la început, s-a distanțat de mișcarea Bauhaus, pe care o considera o simplă modă trecătoare. Picturile sale pur abstracte reflectă viziunea sa asupra reprezentării realității: expresia liberă și pură trebuie să transcendă realitatea. Tușa rapidă a pensulei a fost o caracteristică fundamentală a metodei sale de lucru.
Viteza în procesul creativ a fost, în propriile sale cuvinte, o necesitate spirituală. A primit mai multe premii, inclusiv Premiul Guggenheim în 1956 și Marele Premiu la Bienala de la Veneția în 1960.