C. Giulio Cesare; Francesco Baldelli - (GEOGRAPHY and TECHNOLOGY) I commentari di C. Giulio Cesare da M. Francesco Baldelli - 1554

Elegitur prezintă: Comentarii ale lui C. Iulius Cezar, traduse de M. Francesco Baldelli

Veneția, Gabriele Giolito de’ Ferrari și Fratelli, 1554
Cu figure și tavole; cu privilegiu.

Descriere bibliografică

In 8vo. Frontispiciu cu celebrul marcaj tipografic al Giolito (pasărea fenix pe rug, cu motto-ul „Semper eadem”). Text în volgara toscană, ilustrat cu hărți, tabele și figuri. Prima sau precoce ediție în volgara a Comentariilor caesariane, tipărită de Giolito.


Colectare și starea de păstrare.

Stare de conservare excelentă, volumul a suferit restaurări, dar este complet. Colecția este următoarea: 7 ilustrații la dublu pagină, 65 de pagini nenumerotate, 784 de pagini numerotate. Există unele erori de numerotare, dar este complet.
⸻

Autorul: Gaio Giulio Cesare (100–44 î.Hr.)

Opera reunește cele două piloni ai prozei istorice latine atribuite lui Cezar:
Commentarii de Bello Gallico
Commentarii de Bello Civili

Cezar, pe lângă faptul că a fost cel mai mare conducător al republicii romane târzii, a fost autorul unui model de proză militară și politică care a devenit standard în școlile europene timp de aproape două milenii. Comentariile sale reprezintă:
un document excepțional de auto-narare politică
• o sursă primară despre strategia și logistica militară română
Un text canonico în formarea retorică și gramaticală umanistă și rinascimentală.

Stilul său, definit de Cicero ca fiind 'gol, pur și luminos', a fost considerat un model de claritate expresivă și de exactitate istorică.

⸻

Traducător: Francesco Baldelli (activ în secolul al XVI-lea)

Francesco Baldelli, umanist toscan, a fost unul dintre primii traducători sistematici ai lui Cesare în limba vulgară. Versiunea sa a Comentariilor se caracterizează prin:
• un italian clar, apropiat de toscanul literar
o abordare filologică care urmează fidel textul latin
Note și aparate care facilitează înțelegerea geografică și militară.
tabelele cu nume, populații, orașe antice și misiuni militare.

Scopul său este clar didactic: a face pe Cesare accesibil cititorilor care nu sunt specialiști în limba latină, inclusiv elitele administrative și militare ale Rinascimento-ului.

⸻

Tipograful: Gabriele Giolito de’ Ferrari și Fratelli

Dinastia Giolito a fost cea mai prestigioasă tipografie venețiană a secolului al XVI-lea. Gabriele Giolito a fost:
• principalul editor al editurii în limba vulgară.
promotor al limbii toscane ca standard literar
Creator de ediții ilustrate de calitate excepțională.
Inovator în designul cărții moderne.

Marca cu pasărea fenix evocă ideea de reînnoire și imortalitate a culturii clasice. Editiile giolitine ale textelor latine traduse în limba vulgară au fost decisive în răspândirea umanismului dincolo de cercurile erudite.

⸻

Conținutul lucrării

Această ediție a comentariilor oferă:
Traducere integrală a textelor cesariene în limba vulgară toscană.
Tabele și figuri, utile pentru:
la reconstrucția războaielor galice
la topografia regiunilor descrise
organizația armatei și a fortificațiilor.
3. Tabelele numelor și locurilor, antice și moderne, element decisiv pentru cititori din secolul al XVI-lea.
Un aparat explicativ actualizat la cunoștințele geografice renascentiste.

Volumul își propune să conjuge filologia, cartografia și didactica militară.

⸻

Semnificație istorică și culturală

Ediția giolitină a Comentariilor lui Cezar este fundamentală din mai multe motive:

1. Difuzarea umanismului

Rende accesibile Cesare unui public mai larg: comercianți, secretari, funcționari, căpitani militari, cititori non-latinisti.
Favorizează democratizarea culturii clasice în Italia.

Formare militară renascentistă

Cesare era considerat modelul strategic prin excelență. Edițiile ilustrate precum aceasta au fost consultate de:
• lideri,
ingegneri militari
• cartografi
studenți ai academiilor militare din secolul al XVI-lea.

3. Nașterea istoriografiei moderne

Claritatea narativă, precizia geografică și stilul direct al Commentari au avut un impact decisiv asupra prozei istorice a Renașterii.

4. Centralitatea tipografiei venețiene

Veneția în anii 1550–1560 era centrul mondial al editurii.
Editurile Giolito, datorită răspândirii lor extinse, au făcut ca textele clasice să devină parte integrantă a educației europene.

⸻

Curiozitate
Editiile giolitine în limba vulgară erau adesea interzise sau controlate, deoarece permiteau unui public larg accesul la texte considerate 'periculoase' din punct de vedere politic sau filosofic.
La fenice Giolito și-a schimbat forma de mai multe ori: exemplarul tău arată una dintre versiunile din jumătatea secolului al XVI-lea.
Hărțile incluse în ediție reflectă influența cartografiei tolemaice încă dominante la Veneția.
Această traducere a fost atât de apreciată încât a fost reimprimată de mai multe ori și a rămas în uz în școli până în secolul al XVII-lea.

⸻

Concluzie

Il Cesare de Baldelli, tipărit de Gabriele Giolito de’ Ferrari în 1554, reprezintă un punct nodal în istoria editurii și a umanismului.
Această operă reprezintă:
• la fuziunea dintre filologia clasică și limba vulgară
• un manual de geografie și strategie militară a Renașterii.
un produs tipografic de cea mai înaltă calitate
un element al difuzării culturii latine în Europa.

Este una dintre cele mai semnificative mărturii ale întâlnirii dintre lumea antică și modernitatea renașcută, și unul dintre cele mai bune exemple ale abilității editoriale venețiene din secolul al XVI-lea.

⸻

Comparare și stare de conservare: