Matthew Dubourg - Claudian Aqueduct

Priveliște asupra acveductului Claudius, între arheologia imperială și pitoreasca anglo-saxonă
Veduta a Acveductului Claudius din Roma, gravată în aquatintă și fin colorată manual pe atunci, preluată din prima ediție a celebrei colecții de vedute arheologice romane publicate la Londra în 1820. Imaginea reprezintă unul dintre cele mai monumentale complexe infrastructureale ale antichității romane, prezentând o porțiune a arcadei monumentale a Aqua Claudia cu inscripția imperială bine lizibilă pe attic, inserată într-un context peisager animat de figuri, conform gustului pittoresc britanic din începutul secolului al XIX-lea. Compoziția îmbină precizia arheologică și sensibilitatea scenografică, transformând opera ingineriei romane într-o vedere evocatoare și cultă.
Valoare de piață
Plăcile individuale desprinse din prima ediție a colecțiilor britanice de vederi arheologice romane, în special dacă sunt gravate în acquatintă și colorate manual pe acea perioadă, sunt apreciate în mod constant de piața colecționarilor. Valoarea între 300 și 500 de euro este susținută de calitatea imprimării, de prospețimea colorării, de prezența marginiilor ample și de forța iconică a subiectului, deosebit de căutate în domeniul reprezentărilor infrastructurilor romane antice.

DESCRIERE FIZICĂ ȘI CONDIȚIE
Gravură în aquatintă pe hârtie, colorată manual pe vremea aceea. O singură foaie în format folio, aproximativ 404 × 322 mm. Vedere arhitecturală a Apeductului Claudiu, cu inscripția imperială încizată și cu figuri umane mici. Margini largi; tăieturi aurite vizibile pe întreaga grosime a foii. Unele ondulări și brunificări. În cărți și în stampe vechi, cu o istorie multianuală, pot exista imperfecțiuni care nu au fost întotdeauna relevate în descriere. Pp. 1.

Titlul complet și autorul
Acvaductul Claudian. Plansa 23.
Londra, J. Taylor, 1820.
Matthew Dubourg.

Biografia autorului
Matthew Dubourg (1703–1767) a fost un gravor și desenator activ între Irlanda și Anglia, cunoscut pentru producția de vederi arhitecturale și peisajistice destinate publicului cultivat din secolul al XVIII-lea. Operele sale au contribuit la răspândirea imaginarului roman și clasic în lumea anglo-saxonă, în special în contextul cultural al Grand Tour. Producția sa se distinge prin echilibrul dintre precizia descriptivă și redarea picturală, calități care i-au favorizat notorietatea editorială și riedițiile postume în primul deceniu al secolului al XIX-lea.

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Tabloul se înscrie în tradiția vedutelor arheologice romane destinate publicului Grand Tour, în care marile opere ale ingineriei imperiale sunt celebrate ca mărturii ale măreției tehnice și civile a Romei antice. Acveductul Claudius, simbolul capacității constructive romane și al continuității dintre natură și arhitectură, este aici interpretat după un limbaj vizual care îmbină rigoarea arheologică cu gustul pitoresc. Prezența figurilor și a peisajului amplifică dimensiunea narativă a ruinei, reflectând sensibilitatea istorică și romantică a culturii britanice din primele decenii ale secolului al XIX-lea.

ISTORIA TIPARULUI ȘI CIRCULAȚIA
Tablă gravată ca parte a primei ediții a operei Views of the Remains of Ancient Buildings in Rome, and its Vicinity, publicată la Londra în 1820.

Bibliografie și Referințe
Matthew Dubourg, Vederi ale resturilor clădirilor antice din Roma și din împrejurimi, Londra, J. Taylor, 1820.
Confruntări cu colecții britanice de vedute arheologice romane între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.