Joost Swarte - Eindelijk vrijheid - Silkscreen ** HANDSIGNED+COA **





Adăugați la favorite și primiți o alertă la începutul licitației.

Opt ani experiență ca evaluator la Balclis, Barcelona, specialist în postere.
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 127823 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Descriere de la vânzător
Serigrafie de Joost Swarte (*).
Intitulată „Eindelijk vrijheid”.
Editie de lux pe hârtie velum de bumbac de înalt gramaj (300 g/m2).
Semnată manual de către artist.
Include Certificat de Autenticitate (COA).
Specificații:
Dimensiuni: 70 x 50 cm
Anul: 1988
Editor: Atelier Swarte, Harleem.
Stare: Excelentă (această operă nu a fost niciodată înrămată sau expusă, și a fost păstrată întotdeauna în dosar profesional de artă, motiv pentru care se oferă în stare perfectă).
Proveniență: Colecție privată.
Lucrarea va fi manevrată și ambalată cu grijă într-o coletă de carton ranforsat. Expedierea va fi înregistrată cu număr de urmărire (UPS / DPD / DHL / FedEx)
Expedierea va include, de asemenea, asigurare de transport pentru valoarea finală a operei cu rambursare integrală în caz de pierdere sau avarie, fără cost pentru cumpărător.
(*) Joost Swarte, născut pe 24 decembrie 1947 la Heemstede, este unul dintre cei mai faimoși ilustrați de benzi desenate din Olanda. A studiat la Academia de Design din Eindhoven și a început să publice în propria sa revistă Modern Papier. Nu s-a limitat la benzi desenate, fiind un designer de succes, arhitect și ilustrator de vitralii, mereu recunoscut pentru linia sa clară. Ca coproprietar al editurii Oog & Blik, este responsabil pentru designul multor cărți olandeze premiate. A fost unul dintre fondatorii Zilelor Internaționale ale Benzii Desenate de la Haarlem, Olanda, și s-a impus ca promotor al benzilor desenate în lumea artelor.
Fără îndoială, Joost Swarte este unul dintre acei ilustri desenatori de benzi desenate contemporane; are un stil care, aparent, amintește de Hergé și creațiile sale, lucru logic deoarece nimic nu asigură mai bine succesul personajelor și al benzilor decât să pară atractiv prin modele preexistente. În această ordine de idei, Swarte, care este încă în viață, s-a născut în 1947, nu este coeteneu cu Hergé, iar creațiile sale se nasc cu un decalaj de câteva decenii, Tintin fiind deja un produs complet consolidat.
Swarte creează unele dintre personajele sale cu anumite asemănări, din punct de vedere estetic, cu ceea ce oferea Hergé, iar câteva dintre ele au în plus o aventură narativă, poate mai puțin sofisticată decât Tintin, dar care permite, ca obiectiv ascuns al multor benzi desenate ale secolului XX, să transporte copiii, chiar dacă doar prin imaginație, în latitudini pe care greu le-ar vizita în realitate.
Valoarea diferențiatoare a acestui genial desenator olandez, pe care o imprimă în mod deosebit desenelor sale, este faptul că baza sa academică este designer industrial; acest lucru face ca în compoziția panourilor sale personajele să capete mai multă forță în detrimentul fundalului, mobilierului și peisajelor care le compun. Nu își desenează lucrările pentru a construi o poveste, ci desenele sale sunt chiar povestea; personajele sale sunt mai credibile, fictiv vorbind, pentru că panourile sale au o bogată expresivitate.
Această pregătire academică este o investiție cu care Swarte ne oferă o explozie vizuală, este ca și cum ar dori să revină uneori la designer, dacă trebuie să deseneze o mașină nu este un obiect simplu, ci exact opusul; încearcă să o sofistică, este un catalog desenat, plin color pentru produsele unui magazin de mobilă, unelte, mașini, mașini, clădiri și chiar modă.
Mecanismele sale, atunci când are ocazia să le deseneze, prind viață; este ca și cum ar fi schița sau prototipul unui ceva ce poate deveni real, ceva ce, urmând instrucțiunile sale, ar putea să funcționeze. Nu știu ce cunoștințe despre mecanică ar putea sau poate avea Swarte, dar sigur design-urile sale nu rămân doar o simplă visionsare.
Și apoi sunt personajele sale; să începem de la observația că lectura benzilor sale este oarecum erratică, suprarealistă, poate excentrică, dar este pentru că anumiți personaje sunt atât de suprarealiste încât sunt animale antropomorfizate, câini pe două picioare îmbrăcați ca oameni, sau animale care vorbesc și reacționează perfect ca tine și ca mine.
Nu este de mirare că unul dintre cele mai faimoase personaje ale sale este greu de definit: Jopo de Pojo, un tânăr nebun, lipsit de răutate, care se bălăcește în necazuri fără să își dorească cu adevărat să ajungă acolo, toate rezultate din înțelesuri duble, încurcături, rătăciri, coincidențe… Astfel, iconicul Jopo de Pojo este un tânăr care ar putea fi de rasă neagră, ar putea fi o maimuță și are o ciufulea greu de încadrat într-o figurină animală.
Un alt personaj, acesta total uman, este Anton Makassar, o specie de investigator (designer) nebun care evocă într-un anumit sens pe profesorul Bacterio (Mortadelo y Filemón) din renumitul Ibáñez, care nu a primit încă un premiu important în viață.
De asemenea, avem un element transgresiv interesant în Swarte, cu întreaga masă a creației sale și maturitatea din anii 70 și 80, fiind transmisie a unei culturi centro-europene unde nu se păstra nicio reținere în sex și în pornografie; în acest sens, personajele sale nu au nicio jenă să apară goale (integrale) și cu scenele lor de culcuș, fără ca acest lucru să fie interpretat ca o incitare la promiscuitate în rândul tinerilor. Și este adevărat, pentru că nu există nimic mai rău pentru devianțe (sexuale) decât să vrei să vezi ceva pernicios într-un lucru atât de natural precum corpul nostru; aceste rețineri au creat mulți oameni care au devenit abuzatori sexuali de-a lungul istoriei noastre recente.
Un aspect care iese în evidență în biografiile lui Joost Swarte și care depășește într-adevăr desenatorul este faptul că a avut oportunitatea să proiecteze și să implementeze cu adevărat, întrucât a proiectat teatrul Toneelschuur din Haarlem. Haarlem, Țările de Jos, este unul dintre orașele acelor orașe, nu mă întrebați de ce, sunt motive personale, la care mi-ar plăcea să ajungem într-o zi și îmi este teamă că nu o voi face. Proiectarea sa este, cel puțin, curioasă și am perceput-o ca o continuare a benzilor sale. De asemenea, a proiectat clădiri de apartamente.
Swarte este mai mult, mult mai mult decât zona sa de benzi desenate; design-urile sale acoperă puțin din toate: vitralii, murale, afișe și afișe (care astăzi sunt obiecte de colecție autentice), pachete, covoare, hârtie de cadouri… Fără îndoială un desenator necesar pentru a contura evoluția benzilor desenate contemporane.
Povestea Vânzătorului
Tradus cu GoogleSerigrafie de Joost Swarte (*).
Intitulată „Eindelijk vrijheid”.
Editie de lux pe hârtie velum de bumbac de înalt gramaj (300 g/m2).
Semnată manual de către artist.
Include Certificat de Autenticitate (COA).
Specificații:
Dimensiuni: 70 x 50 cm
Anul: 1988
Editor: Atelier Swarte, Harleem.
Stare: Excelentă (această operă nu a fost niciodată înrămată sau expusă, și a fost păstrată întotdeauna în dosar profesional de artă, motiv pentru care se oferă în stare perfectă).
Proveniență: Colecție privată.
Lucrarea va fi manevrată și ambalată cu grijă într-o coletă de carton ranforsat. Expedierea va fi înregistrată cu număr de urmărire (UPS / DPD / DHL / FedEx)
Expedierea va include, de asemenea, asigurare de transport pentru valoarea finală a operei cu rambursare integrală în caz de pierdere sau avarie, fără cost pentru cumpărător.
(*) Joost Swarte, născut pe 24 decembrie 1947 la Heemstede, este unul dintre cei mai faimoși ilustrați de benzi desenate din Olanda. A studiat la Academia de Design din Eindhoven și a început să publice în propria sa revistă Modern Papier. Nu s-a limitat la benzi desenate, fiind un designer de succes, arhitect și ilustrator de vitralii, mereu recunoscut pentru linia sa clară. Ca coproprietar al editurii Oog & Blik, este responsabil pentru designul multor cărți olandeze premiate. A fost unul dintre fondatorii Zilelor Internaționale ale Benzii Desenate de la Haarlem, Olanda, și s-a impus ca promotor al benzilor desenate în lumea artelor.
Fără îndoială, Joost Swarte este unul dintre acei ilustri desenatori de benzi desenate contemporane; are un stil care, aparent, amintește de Hergé și creațiile sale, lucru logic deoarece nimic nu asigură mai bine succesul personajelor și al benzilor decât să pară atractiv prin modele preexistente. În această ordine de idei, Swarte, care este încă în viață, s-a născut în 1947, nu este coeteneu cu Hergé, iar creațiile sale se nasc cu un decalaj de câteva decenii, Tintin fiind deja un produs complet consolidat.
Swarte creează unele dintre personajele sale cu anumite asemănări, din punct de vedere estetic, cu ceea ce oferea Hergé, iar câteva dintre ele au în plus o aventură narativă, poate mai puțin sofisticată decât Tintin, dar care permite, ca obiectiv ascuns al multor benzi desenate ale secolului XX, să transporte copiii, chiar dacă doar prin imaginație, în latitudini pe care greu le-ar vizita în realitate.
Valoarea diferențiatoare a acestui genial desenator olandez, pe care o imprimă în mod deosebit desenelor sale, este faptul că baza sa academică este designer industrial; acest lucru face ca în compoziția panourilor sale personajele să capete mai multă forță în detrimentul fundalului, mobilierului și peisajelor care le compun. Nu își desenează lucrările pentru a construi o poveste, ci desenele sale sunt chiar povestea; personajele sale sunt mai credibile, fictiv vorbind, pentru că panourile sale au o bogată expresivitate.
Această pregătire academică este o investiție cu care Swarte ne oferă o explozie vizuală, este ca și cum ar dori să revină uneori la designer, dacă trebuie să deseneze o mașină nu este un obiect simplu, ci exact opusul; încearcă să o sofistică, este un catalog desenat, plin color pentru produsele unui magazin de mobilă, unelte, mașini, mașini, clădiri și chiar modă.
Mecanismele sale, atunci când are ocazia să le deseneze, prind viață; este ca și cum ar fi schița sau prototipul unui ceva ce poate deveni real, ceva ce, urmând instrucțiunile sale, ar putea să funcționeze. Nu știu ce cunoștințe despre mecanică ar putea sau poate avea Swarte, dar sigur design-urile sale nu rămân doar o simplă visionsare.
Și apoi sunt personajele sale; să începem de la observația că lectura benzilor sale este oarecum erratică, suprarealistă, poate excentrică, dar este pentru că anumiți personaje sunt atât de suprarealiste încât sunt animale antropomorfizate, câini pe două picioare îmbrăcați ca oameni, sau animale care vorbesc și reacționează perfect ca tine și ca mine.
Nu este de mirare că unul dintre cele mai faimoase personaje ale sale este greu de definit: Jopo de Pojo, un tânăr nebun, lipsit de răutate, care se bălăcește în necazuri fără să își dorească cu adevărat să ajungă acolo, toate rezultate din înțelesuri duble, încurcături, rătăciri, coincidențe… Astfel, iconicul Jopo de Pojo este un tânăr care ar putea fi de rasă neagră, ar putea fi o maimuță și are o ciufulea greu de încadrat într-o figurină animală.
Un alt personaj, acesta total uman, este Anton Makassar, o specie de investigator (designer) nebun care evocă într-un anumit sens pe profesorul Bacterio (Mortadelo y Filemón) din renumitul Ibáñez, care nu a primit încă un premiu important în viață.
De asemenea, avem un element transgresiv interesant în Swarte, cu întreaga masă a creației sale și maturitatea din anii 70 și 80, fiind transmisie a unei culturi centro-europene unde nu se păstra nicio reținere în sex și în pornografie; în acest sens, personajele sale nu au nicio jenă să apară goale (integrale) și cu scenele lor de culcuș, fără ca acest lucru să fie interpretat ca o incitare la promiscuitate în rândul tinerilor. Și este adevărat, pentru că nu există nimic mai rău pentru devianțe (sexuale) decât să vrei să vezi ceva pernicios într-un lucru atât de natural precum corpul nostru; aceste rețineri au creat mulți oameni care au devenit abuzatori sexuali de-a lungul istoriei noastre recente.
Un aspect care iese în evidență în biografiile lui Joost Swarte și care depășește într-adevăr desenatorul este faptul că a avut oportunitatea să proiecteze și să implementeze cu adevărat, întrucât a proiectat teatrul Toneelschuur din Haarlem. Haarlem, Țările de Jos, este unul dintre orașele acelor orașe, nu mă întrebați de ce, sunt motive personale, la care mi-ar plăcea să ajungem într-o zi și îmi este teamă că nu o voi face. Proiectarea sa este, cel puțin, curioasă și am perceput-o ca o continuare a benzilor sale. De asemenea, a proiectat clădiri de apartamente.
Swarte este mai mult, mult mai mult decât zona sa de benzi desenate; design-urile sale acoperă puțin din toate: vitralii, murale, afișe și afișe (care astăzi sunt obiecte de colecție autentice), pachete, covoare, hârtie de cadouri… Fără îndoială un desenator necesar pentru a contura evoluția benzilor desenate contemporane.
