Țiglă - secolul al XVII-lea - transilvănean

Aceste plăci pătrate, cu diviziuni geometrice, sunt foarte caracteristice pentru Transilvania, în special pentru zona sașilor. Ele reprezintă o tranziție de la stilurile gotice târzii către Renaștere.
​Material: Argila roșu-aurie este tipică pentru argilele fluviatile locale întâlnite în toată zona colinară a României.
​Datarea: Pe baza simplității reliefului și a aranjamentului geometric, este probabil din sfârșitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea.
Motivuri hibride geometrico-florale ca
- Cadru în X (Crucea Sfântului Andrei): Fața este împărțită de un „X” ridicat, creând patru compartimente triunghiulare. Acesta a fost un design structural foarte popular în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, deoarece permitea modele symmetrice.
- „Arborele Vieții” / Crini stilizați: În fiecare dintre cele patru triunghiuri există o plantă sau floare stilizată (probabil un crin sau un „Arborele Vieții” simplificat). Acesta este un model clasic „all-over” menit să arate bine atunci când mai multe plăci erau plasate alăturat.
- Margine dințată: Împarte aceeași margine dințată sau „dinți de lup” (colți de lup) ca placa precedentă, sugerând că ar fi putut proveni din aceeași regiune sau chiar din aceeași workshops.
Spatele plăcii (Cupa)
​Ultima imagine este deosebit de interesantă pentru istorici:
​Funingine și cenușă: Interiorul închis, închis în negru, arată că această placă a fost în contact direct cu sursa de căldură timp de decenii (sau secole).
Urme de degete: Acele depresiuni circulare sunt probabil urme de apăsare cu degetele de la olarul care a împins lutul umed în formă.
Structură: Aceste plăci nu erau plate; erau de tip cutie. „Cupa” din spate ajuta la crearea unui buzunar de aer care a ținut și a radiat căldură mult timp după ce focul din sobă s-a stins.