Victor Vasarely (1906-1997) - CHEYT-MC-4, 1971





15 € | ||
|---|---|---|
10 € | ||
10 € | ||
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 133888 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Victor Vasarely, CHEYT-MC-4, 1971, fotolitografie pe hârtie lucioasă, 27 × 27 cm, Elveția, ediție limitată, © 1975 Editions du Griffon, nesemnat, în stare excelentă.
Descriere de la vânzător
Victor Vasarely. CHEYT-MC-4, 1971.
Victor Vasarely, pe care mulți îl consideră pe bună dreptate tatăl Op Art, era una dintre cele mai influente figuri ale artei abstracte din secolul XX. Cercetarea sa asupra percepției vizuale, a culorii și a geometriei a transformat relația dintre spectator și imagine, creând compoziții capabile să producă mișcare, adâncime și vibrație prin structuri matematice precise.
«Copyright 1975 Editions du Griffon, Neuchâtel/Suisse» pe verso.
Ștampilă uscată a Fundației Vasarely.
Fotolitografie pe hârtie lucioasă.
Dimensiuni totale: 27 x 27 cm.
Bune condiții.
În CHEYT-MC-4 (1971), Vasarely dezvoltă o structură optic03 bazată pe o grilă hexagonală care se curbează progresiv pentru a genera iluzia unei sfere emergente în centrul compoziției. Spre deosebire de construcțiile sale cubice, geometria aici devine mai organică, creând o tranziție fluidă între suprafață și volum care sugerează o expansiune radială a spațiului.
Nucleul roșu central funcționează ca un centru de intensitate vizuală maximă, în timp ce gradația spre nuanțele albastre și turcoaz în periferie întărește sentimentul de adâncime și imersiune. Această organizare cromatică nu numai modelează forma, dar induce și o percepție dinamică în care sfera pare să pulseze sau să plutească, implicând activ retina spectatorului.
Opera aparține unei etape mature în care Vasarely își perfecționează vocabularul vizual, integrând sisteme geometrice complexe cu o logică cromatică riguroasă. Aici imaginea operează ca un câmp de energie percepută, mai degrabă decât ca o reprezentare statică, anticipând evoluțiile ulterioare în arta digitală, în vizualizarea algoritmică și în proiectarea parametrică.
Victor Vasarely. CHEYT-MC-4, 1971.
Victor Vasarely, pe care mulți îl consideră pe bună dreptate tatăl Op Art, era una dintre cele mai influente figuri ale artei abstracte din secolul XX. Cercetarea sa asupra percepției vizuale, a culorii și a geometriei a transformat relația dintre spectator și imagine, creând compoziții capabile să producă mișcare, adâncime și vibrație prin structuri matematice precise.
«Copyright 1975 Editions du Griffon, Neuchâtel/Suisse» pe verso.
Ștampilă uscată a Fundației Vasarely.
Fotolitografie pe hârtie lucioasă.
Dimensiuni totale: 27 x 27 cm.
Bune condiții.
În CHEYT-MC-4 (1971), Vasarely dezvoltă o structură optic03 bazată pe o grilă hexagonală care se curbează progresiv pentru a genera iluzia unei sfere emergente în centrul compoziției. Spre deosebire de construcțiile sale cubice, geometria aici devine mai organică, creând o tranziție fluidă între suprafață și volum care sugerează o expansiune radială a spațiului.
Nucleul roșu central funcționează ca un centru de intensitate vizuală maximă, în timp ce gradația spre nuanțele albastre și turcoaz în periferie întărește sentimentul de adâncime și imersiune. Această organizare cromatică nu numai modelează forma, dar induce și o percepție dinamică în care sfera pare să pulseze sau să plutească, implicând activ retina spectatorului.
Opera aparține unei etape mature în care Vasarely își perfecționează vocabularul vizual, integrând sisteme geometrice complexe cu o logică cromatică riguroasă. Aici imaginea operează ca un câmp de energie percepută, mai degrabă decât ca o reprezentare statică, anticipând evoluțiile ulterioare în arta digitală, în vizualizarea algoritmică și în proiectarea parametrică.

