Jan Soens (c. 1548 – 1611), Urmăritor al - Ecce Agnus Dei

Următor al lui Jan Soens (Hertogenbosch, 1547 sau 1548 – Parma, 1611)
Ecce Agnus Dei
Ulei pe cupru, cm 18 x 13
Cu ramă, cm 40 x 35

Pictura în ulei pe cupru o reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul într-o compoziție intimă și plină de reculegere, plasată într-un peisaj natural care se deschide în fundal cu copaci și o priveliște îndepărtată. Sfântul este înfățișat de bust, înfășurat într-un drapaj roșu-gălbuit care îi lasă la vedere trunchiul. Lângă el apare mielul, simbolul lui Hristos, pe care Ioan îl indică cu un gest elocvent al mâinii, în timp ce cu cealaltă îl ține cu blândețe. Deasupra figurii se ridică o cruce subțire cu un cartuș zburător care poartă inscripția „Ecce Agnus Dei”, element ce explică semnificația teologică a scenei. Întregul ansamblu este construit în echilibru între figură și natură, peisajul fiind nu un simplu fundal, ci contribuind la crearea unei atmosfere contemplative și devoționale.

Opera, a unui urmaș al lui Jan Soens, pare să se inspire dintr-o compoziție a aceluiași artist cu subiect asemănător, azi în colecție privată. Soens, originar din Antwerp, s-a format în tradiția flamandă înainte de a se transfera la Roma în jurul anului 1573, unde a dobândit notorietate mai ales ca peisagist, lucrând și sub îndrumarea lui Giorgio Vasari. Din 1575 a intrat în slujba Farnese la Parma, oraș în care a activat îndelung până în 1606, dedicându-se atât decorurilor pentru palate nobiliare, într-o mare parte pierdute, cât și picturilor de altar și Picturi pe pânză încă păstrate între Parma și Piacenza. Pictura sa se distinge prin atenția acordată peisajului și printr-o sensibilitate narativă ce se reflectă bine și în lucrările de atelier și ale urmașilor.

Tema „Ecce Agnus Dei” face referire la un episod fundamental din Evanghelia după Ioan, în care Botezătorul indică pe Cristos ca mielul lui Dumnezeu destinat sacrificiului. În tablou, acest gest capătă o valoare centrală: mâna sfântului dirijează privirea spectatorului spre animal, transformând imaginea într-o meditație vizuală asupra misterului răscumpărării. Mielul, docil și senin, anticipă destinul lui Hristos, în timp ce crucea cu cartușul întărește legătura dintre vestire și împlinire. Scena, chiar și în simplitatea ei, adăpostește un puternic conținut simbolic, tipic picturii devoționale din secolul al XVII-lea, în care imediativitatea figurii și claritatea mesajului erau instrumente privilegiate pentru a facilita contemplația și înțelegerea credinciosului.

rama este oferită ca cadou, prin urmare nu poate constitui motiv de retur sau reclama.

Pentru tablouri cumpărate din străinătate: după plata enunțată se va demara procedura pentru obținerea licenței de export (ALC). Toate piesele de antichități expor­tate din Italia necesită acest document, eliberat de Ministerul Culturii. Procedura poate dura între 3 și 5 săptămâni de la data solicitării, astfel încât, îndată ce vom avea documentul, tabloul va fi expediat."