Evantai - Foiță aur, scrisoare, lebădă - Evantai plié

Artăilateral un obiect de artă foarte delicat, nu se acceptă retururi deoarece obiectul în diferitele transporturi ar putea suferi deteriorări care ar putea provoca daune ireversibile și pierdere de valoare.

- Metodă de expediere: Pachetul va fi expediat într-o husă din lemn cu suporturi ornamentale pentru a evita deteriorări. Expediția va fi asigurată și va purta inscripția „Fragil” cu descrierea conținutului și valoarea.

-Lot: Evantai pliant cu „Tre Rezervoare” în stil Rococo
-Epoca: Secolul al XVIII-lea (aprox. 1750-1770)

-Ambito: Manufacțura pariziană a maeștrilor evantaieri
— Autor: François Boucher

-Descriere Generală
Rar și elegant evantai de damă din vremea lui Ludovic al XV-lea, mărturie a apogeului meșteșugului artistic francez din secolul al XVIII-lea. Obiectul se prezintă ca un fuziune perfectă între artele mari (schiță și pictură) și artele aplicate (tablăterie și aurire).

-La Frunza: Inspirație și Subiect
Frunza, realizată în hârtie extrem de fină (sau piele de velin), prezintă o decorare picturală în tempera repartizată în trei compartimente sau „riserve”.
-1. Atribuție stilistică: Compartimentul central înfățișează o Scenă Păstorească idealizată. Limbajul vizual rezonează direct cu opera lui François Boucher, pictorul favorit al Madame de Pompadour. Figurinele păstorilor și ale țăranilor sunt portretizate cu grația tipică Rococo-ului: tenuri deschise, haine în nuanțe pastelate împodobite cu panglici și poze grațioase care transformă munca rurală într-un idiliu sociabil.
-2. Detalii Laterali: În riservele laterale se disting scene de farmece și viață cotidiană nobilitată, încadrate de o ornamentație somptuoasă în aur rocaille. Motivele în plasa (treillage) și volutele frunților în aur zecșion sunt tipice jumătății secolului al XVIII-lea și au rolul de a da lumină și mișcare întregului ansamblu iconografic.

-La Montură: Arta Tabletier
Bețele sunt realizate din os sau fildeș, fin lucrate.
-1. Decorare: Montura este îmbogățită cu un motiv floral în contrast, probabil realizat cu inserții de lac sau gravuri colorate în albastru închis/negru, care preiau tema botanică a frunzei.
-2. Capul: Pinul, decorat cu o rozietă metalică, ține împreună o structură solidă, dar ușoară, proiectată pentru limbajul delicat al evantaiului tipic salonurilor din timpul acelei ere.

-Analiză istorică: Evantaiul ca simbol de statut
În acea perioadă, evantaiul nu era doar un instrument de răcorire, ci un obiect de comunicare socială. Atribuirea stilului lui Boucher nu este întâmplătoare: maestrul francez nu doar oferea desenele maeștrilor evantaieri, ci influența întreaga estetică a curții. A deține un evantai cu aceste iconografii însemna apartenența la elita care dicta gustul la Versailles și în toată Europa.

-Stare de conservare
Evantaiul arată semnele trecerii timpului care îi confirmă autenticitatea: o patină naturală pe montură și urme ușoare de uzură pe pliurile frunzei, care nu îi compromit frumusețea, dar îi sporește valoarea istorică și de colecționar."