René Magritte (1898-1967) - La Seize Septembre

René Magritte (1898-1967) (d'après) - semnat de mână în creion de dl. Charly Herscovici, președintele Fundației MAGRITTE, placă semnată de René Magritte

Litografie pe hârtie velin BFK Rives.

Numerotat / 275 copii, semnat în tiraj
Litografia realizată sub controlul Succession Magritte, autentificată prin sigiliu invizibil (blind seal) Succession, semnată pe partea de jos a pietrei la stânga și semnată de mână în creion de dl. Charly Herscovici, președintele Fundației MAGRITTE (cu inițial pe aceeași parte a numărului)
Dimensiuni: 60x45 cm.
René Magritte, renumitul surrealist belgian, a creat mai multe opere intrigante care joacă cu temele ferestrelor, sferelor și norilor. Un exemplu notabil este pictura sa din 1964 „Le Tombeau des Lutteurs” (The Tomb of the Wrestlers), deși este adesea menționată pur prin elementele sale vizuale datorită compoziției sale izbitoare, aproape arhetipale.

În această lucrare captivantă, o fereastră acționează ca o ramă a unei scene neașteptate. În loc să dezvăluie un peisaj exterior convențional, privitorul este confruntat cu un obiect mare, perfect sferic, descris adesea ca o rocă sau o planetă, care pare să fie suspendat direct în afara geamului. Această sferă nu se sprijină pe nimic; plutește pur și simplu în mijlocul câmpului vizual. Deasupra și în jurul acestui orb enigmatic, norii stilizați umplu cerul, redați cu calitatea precisă, dar onirică, caracteristică lui Magritte.

Interacțiunea acestor elemente creează un sentiment atât de familiar, cât și de o tulburare profundă. Fereastra, de obicei un portal către realitate, aici prezintă o viziune imposibilă. Sfera, un obiect de formă geometrică perfectă, sfidează gravitația și contextul natural. Norii, deși naturali, contribuie la atmosfera general neliniștită prin faptul că fac parte din acest tablou bizar. Magritte utilizează magistral aceste motive comune pentru a provoca percepția, invitând privitorul să se întrebe ce este real, ce este imaginat și însăși natura reprezentării.