Victor Vasarely (1906-1997) - CHEYT-MC-4, 1971

Victor Vasarely. CHEYT-MC-4, 1971.

Victor Vasarely, pe larg considerat drept tatăl Op Art-ului, era una dintre cele mai influente figuri ale artei abstracte din secolul XX. Cercetarea sa despre percepția vizuală, culoare și geometrie a transformat relația dintre spectator și imagine, creând compoziții capabile să producă mișcare, profunzime și vibrație prin structuri matematice precise.

'Copyright 1975 Editions du Griffon, Neuchâtel/Suisse' pe verso.

Ștampila uscată a Fundației Vasarely.

Fotolitografie pe hârtie lucioasă.

Dimensiuni totale: 27 x 27 cm.

În condiții bune.

În CHEYT-MC-4 (1971), Vasarely dezvoltă o structură opticӑ bazată pe o rețea hexagonală care se curbează progresiv pentru a genera iluzia unei sfere emergente în centrul compoziției. În comparație cu construcțiile sale cubice, geometria aici devine mai organică, creând o tranziție fluidă între suprafață și volum care sugerează o expansiune radială a spațiului.

Nucleul roșu central funcționează ca punctul de intensitate vizuală maximă, în timp ce gradația către nuanțele de albastru și turcoaz din periferie întărește sentimentul de profunzime și imersiune. Această organizare cromatică nu doar modelează forma, ci induce și o percepție dinamică în care sfera pare a pulsa sau pluti, implicând activ retina spectatorului.

Opera aparține unei etape mature în care Vasarely își perfecționează vocabularul vizual, integrând sisteme geometrice complexe cu o logică cromatică riguroasă.

Aici imaginea funcționează ca un câmp de energie perceptivă mai degrabă decât ca o reprezentare statică, anticipând dezvoltările ulterioare în arta digitală, în vizualizarea algoritmică și în proiectarea parametrică.