Petrarca - Remediis Utriusque Fortunae - 1649

[Vă rugăm să rețineți că fundalul ambient în unele imagini a fost creat cu ajutorul AI pentru a prezenta cărțile într-un mediu plăcut. Aceste elemente de fundal nu modifică sau afectează reprezentarea reală și starea cărților]

IL PETRARCA (BUDDHISTA) CHE NON TI ASPETTI : DISTACCO NELLA BUONA E NELLA CATTIVA SORTE
Eleganța ediției secolului al XVII-lea a lui De remediis utriusque fortunae, una dintre cele mai importante și norocoase opere latine ale lui Francesco Petrarca, publicată la Rotterdam în 1649 în atelierul lui Arnold Leers. Lăsând în urmă imaginea strict lirică a autorului Canzonierului, volumul dezvăluie Petrarca moralistul și filosoful: prin intermediul unei serii vaste de dialoguri, el învață cum să menții echilibrul interior atât în fața prosperității, cât și în fața adversităților. Rațiunea dialoghează cu Bucuria, Speranța, Durerea și Teama, opozițiunea față de imprevizibilitatea Fortunae prin disciplină morală, autocontrol și conștientizarea precarității bunurilor materiale. Frontispiciul declară de asemenea prezența De contemptu mundi, consolidând caracterul moral și meditativ al colecției. Editie nord-europeană interesantă din secolul al XVII-lea, cu marcă figurată pe frontispiciu și conservată în pergamentul original complet, cu titluri înscripționate la dos.

REASONS FOR COLLECTING
PETRARCA ALTERNATIVO – Una dintre operele fundamentale pentru înțelegerea aspectului filozofic și umanist al marelui poet.
FORTUNA E PASSIONI – Meditație extraordinară asupra raportului omului cu succesul, durerea, dorința, frica și instabilitatea vieții.
ROTTERDAM 1649 – mărturie interesantă a toma internațională a lui Petrarca în Europa învățată a secolului al XVII-lea.
PERGAMENA COEVA – Exemplar păstrat în pergamentul original complet, cu titluri înscrise la dos.

MARKET VALUE
Edizione commercialmente interesting pentru că prezintă un Petrarca mult mai diferit și mai puțin obișnuit în raport cu Canzonierele și Trionfi: Petrarca filosoful, moralistul și precursorul Umansimului european. De remediis a avut o răspândire foarte amplă de la Evul Mediu până în epoca modernă și păstrează un interes puternic în rândul colecționarilor de Petrarca, filosofie morală, neo-stoicism, istoria pasiunilor și literatura umanistă. Ediția rotterdamese contribuie la atractivitatea internațională a exemplarelor, în timp ce pergamentul coeve păstrează caracterul său seicentesc. Tema universală a operei este deosebit de eficace din punct de vedere comercial: cum să menții echilibrul interior atât când norocul ne favorizează, cât și când ne lovește.

PHYSICAL DESCRIPTION AND CONDITION
Frontispiciu tipografic cu marcă figurată. Pergament complet, dos neted cu titluri înscrise. Exemplarul este de format mic, tipic edițiilor destinate lecturii personale și meditației. Frontispiciul prezent, lipsă este frontispiciul calcografic; eventualele pete, notițe, restaurări, lipsuri sau particularități ale collației vor trebui verificate direct pe exemplar.
[36], 824, [28] pagini
La cărțile vechi, cu o istorie pluriseculară, pot exista unele imperfecțiuni, nu întotdeauna menționate în descriere.

FULL TITLE
Francisci Petrarchae poetae oratorisque clarissimi, De Remediis Utriusque Fortunae libri duo. Ejusdem De contemptu mundi colloquiorum liber, quem Secretum suum inscripsit. Editio nova ac melior. Cum indicibus duobus, altero Dialogorum, altero rerum.
Roterodami, ex Officina Arnoldi Leers, 1649.

AUTHOR
Francesco Petrarca (Arezzo, 1304 – Arquà, 1374).

HISTORICAL CONTEXT
Il De remediis utriusque fortunae appartiene alla produzione latina della maturità di Petrarca e costituisce uno dei testi più rappresentativi della sua riflessione morale. L’opera nasce in un’Europa ancora profondamente segnata dalla precarietà politica, dalle epidemie, dalle guerre e dalla mutevolezza della condizione sociale. Petrarca recupera la tradizione filosofica antica, soprattutto stoica e ciceroniana, filtrandola attraverso la spiritualità cristiana. La Fortuna diviene così il banco di prova della libertà interiore: non soltanto la cattiva sorte minaccia l’uomo, ma anche successo, ricchezza, bellezza e fama possono destabilizzarne l’animo. L’autentica saggezza consiste nel mantenere la Ragione al governo delle passioni.

LITERARY SIGNIFICANCE
Il De remediis è costruito come una grande macchina dialogica. Nel primo libro la Ragione contrasta Gioia e Speranza di fronte ai beni della fortuna prospera; nel secondo si confronta con Dolore e Timore davanti alle avversità. Questa struttura permette a Petrarca di affrontare un’impressionante varietà di esperienze umane: ricchezza e povertà, salute e malattia, bellezza, fama, potere, amore, amicizia, morte, perdita e paura. L’opera ebbe enorme influenza nella cultura europea perché trasformava la filosofia morale in uno strumento pratico per affrontare la vita quotidiana. La presenza nello stesso volume del De contemptu mundi, identificabile con il Secretum petrarchesco, rafforza ulteriormente il carattere introspettivo della raccolta e mette direttamente in scena il conflitto fra desiderio terreno e disciplina spirituale.

PRINTING HISTORY AND RARITY
Il De remediis utriusque fortunae ebbe una fortuna editoriale straordinaria già nell’età degli incunaboli e continuò a essere ristampato in numerose città europee per tutto il XVI e XVII secolo. La presente edizione, impressa a Rotterdam nel 1649 da Arnold Leers, appartiene alla fase della piena europeizzazione editoriale di Petrarca, quando le opere latine dell’autore circolavano ben oltre l’Italia come testi di filosofia morale e cultura umanistica. Il frontespizio qualifica l’impressione come “Editio nova ac melior” e annuncia due indici, uno dei dialoghi e uno delle cose notevoli, elemento che sottolinea la destinazione pratica e consultativa del libro. La piena pergamena coeva costituisce un ulteriore elemento di interesse antiquario e preserva l’aspectul originar al ediției seicentesce.

BIBLIOGRAPHY
ICCU – Istituto Centrale per il Catalogo Unico delle biblioteche italiane e per le informazioni bibliografiche; SBN, catalogo delle edizioni antiche di Francesco Petrarca e delle numerose edizioni europee del De remediis utriusque fortunae conservate nelle biblioteche italiane.
USTC – Universal Short Title Catalogue, University of St Andrews, per la tradizione europea a stampa delle opere latine di Petrarca e per il censimento delle edizioni seicentesche.
CERL – Consortium of European Research Libraries, Heritage of the Printed Book Database, per la localizzazione internazionale di esemplari del De remediis e delle edizioni dell’officina di Arnold Leers.
CERL Thesaurus – Francesco Petrarca; Arnold Leers / Arnoldus Leers, per le forme d’autorità, le varianti onomastiche e l’attività editoriale rotterdamese.
WorldCat – OCLC, catalogo collettivo internazionale, per il censimento delle copie dell’edizione del 1649 nelle biblioteche europee e nordamericane.
Koninklijke Bibliotheek, Den Haag, cataloghi delle raccolte antiche olandesi, per la produzione libraria di Rotterdam e l’attività degli stampatori dei Paesi Bassi nel XVII secolo.
Bibliothèque nationale de France, Catalogue général, per le edizioni antiche del De remediis utriusque fortunae e del Secretum.
British Library, General Catalogue, per la tradizione editoriale europea delle opere latine di Petrarca.
Bayerische Staatsbibliothek, catalogo delle raccolte storiche e digitali, per le numerose edizioni rinascimentali e seicentesche del De remediis.
Brunet, Jacques-Charles, Manuel du libraire et de l’amateur de livres, voce Petrarca/Pétrarque, repertorio storico fondamentale per la fortuna editoriale e collezionistica dell’autore.
Graesse, Johann Georg Theodor, Trésor de livres rares et précieux, voce Petrarca, per la bibliografia storica delle antiche edizioni petrarchesche."