Josep Guinovart (1927-2007) - Untitled






A petrecut cinci ani ca expert în artă clasică și trei ani ca comisar-priseur.
20 € | ||
|---|---|---|
1 € |
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 140652 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Josep Guinovart, Fără titlu, 1992, litografie abstractă, semnată manual, tiraj 121/186, 66 × 49 cm, în excelentă stare, Spania, vândut de Gallery.
Descriere de la vânzător
GUINOVART
Litografía „Fără titlu”
catalogată și semnată ca „Guinovart 92”
tirajul exact de 186 exemplare (121/186)
Dimensiuni: 66 x 49 cm
Pe passe-partout negru (se poate desprinde cu ușurință)
Josep Guinovart i Bertran (Barcelona, 1927 – 2007) a fost un pictor, desenator și gravurist spaniol, considerat unul dintre cei mai importanți exponenti ai avangardelor artistice de după război și una dintre figurile-cheie ale informalismului catalan. Opera sa se remarcă printr-o mare forță materială, un spirit neliniștit și o continuă experimentare cu toate tipurile de suporturi și texturi.
De-a lungul carierei sale, Guinovart a tranzitat diferite limbi plastice, pornind de la realitate pentru a o deconstrui în întregime. A început lucrând în atelierul familial ca zugrav de pereți, meserie pe care a revendicat-o mereu. S-a format la Escola d’Arts i Oficis din Barcelona (La Lonja). Primele sale lucrări au avut un puternic caracter de realism social și expresionism figurativ, redând greutatea câmpului și viața rurală inspirate de sejururile sale frecvente în Agramunt. După un stagiu bursier în Paris, unde a absorbit influența unor autori precum Matisse și Cézanne, a rupt cu figurația. S-a apropiat de informalism și de abstracția materiei. Producția sa s-a extins în formate tridimensionale și asamblaje. A integrat în pânzele sale elemente ale vieții cotidiene și ale naturii precum lemn, pământ, paie, sfori, fier și obiecte arse, creând un dialog poetic și crud cu realitatea.
Deși a păstrat o voce extrem de personală, Guinovart a fost foarte legat de mișcările colective ale avangardei catalana. A fost strâns asociat cu membrii grupului multidisciplinar Dau al Set și a participat la revista lor emblematică. În 1954 a fondat Grupul Taüll împreună cu alți mari referinți precum Antoni Tàpies, Joan-Josep Tharrats și Modest Cuixart, pentru a impulsiona pictura de avangardă.
Producția sa polifacetică (care a inclus afișajul, gravura, scenografia teatrală, muralismul și tapiseria) i-a adus un prestigiu enorm, atât pe plan național, cât și internațional. Dintre premiile sale se remarcă: Premiul Național de Arte Plastice al Spaniei (1982), Crux de Sant Jordi acordată de Generalitat de Catalunya (1983), numirea ca Ofițer al Ordinului Artelor și Letterelor de către Guvernul Franței.
Astăzi, mare parte din universul său creativ poate fi contemplat și studiat direct în Espai Guinovart din Agramunt (Lleida), un centru de artă pe care el însuși a contribuit să-l conceapă în jurul operei sale, pe lângă faptul că lucrări ale sale se regăsesc în colecții importante precum cea a MACBA din Barcelona.
Povestea Vânzătorului
GUINOVART
Litografía „Fără titlu”
catalogată și semnată ca „Guinovart 92”
tirajul exact de 186 exemplare (121/186)
Dimensiuni: 66 x 49 cm
Pe passe-partout negru (se poate desprinde cu ușurință)
Josep Guinovart i Bertran (Barcelona, 1927 – 2007) a fost un pictor, desenator și gravurist spaniol, considerat unul dintre cei mai importanți exponenti ai avangardelor artistice de după război și una dintre figurile-cheie ale informalismului catalan. Opera sa se remarcă printr-o mare forță materială, un spirit neliniștit și o continuă experimentare cu toate tipurile de suporturi și texturi.
De-a lungul carierei sale, Guinovart a tranzitat diferite limbi plastice, pornind de la realitate pentru a o deconstrui în întregime. A început lucrând în atelierul familial ca zugrav de pereți, meserie pe care a revendicat-o mereu. S-a format la Escola d’Arts i Oficis din Barcelona (La Lonja). Primele sale lucrări au avut un puternic caracter de realism social și expresionism figurativ, redând greutatea câmpului și viața rurală inspirate de sejururile sale frecvente în Agramunt. După un stagiu bursier în Paris, unde a absorbit influența unor autori precum Matisse și Cézanne, a rupt cu figurația. S-a apropiat de informalism și de abstracția materiei. Producția sa s-a extins în formate tridimensionale și asamblaje. A integrat în pânzele sale elemente ale vieții cotidiene și ale naturii precum lemn, pământ, paie, sfori, fier și obiecte arse, creând un dialog poetic și crud cu realitatea.
Deși a păstrat o voce extrem de personală, Guinovart a fost foarte legat de mișcările colective ale avangardei catalana. A fost strâns asociat cu membrii grupului multidisciplinar Dau al Set și a participat la revista lor emblematică. În 1954 a fondat Grupul Taüll împreună cu alți mari referinți precum Antoni Tàpies, Joan-Josep Tharrats și Modest Cuixart, pentru a impulsiona pictura de avangardă.
Producția sa polifacetică (care a inclus afișajul, gravura, scenografia teatrală, muralismul și tapiseria) i-a adus un prestigiu enorm, atât pe plan național, cât și internațional. Dintre premiile sale se remarcă: Premiul Național de Arte Plastice al Spaniei (1982), Crux de Sant Jordi acordată de Generalitat de Catalunya (1983), numirea ca Ofițer al Ordinului Artelor și Letterelor de către Guvernul Franței.
Astăzi, mare parte din universul său creativ poate fi contemplat și studiat direct în Espai Guinovart din Agramunt (Lleida), un centru de artă pe care el însuși a contribuit să-l conceapă în jurul operei sale, pe lângă faptul că lucrări ale sale se regăsesc în colecții importante precum cea a MACBA din Barcelona.
