Scuola lombarda (XV) - San Rocco - XL format






Specializată în picturi și desene ale maeștrilor clasici din secolul XVII, cu experiență în licitații.
1 € |
|---|
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 141030 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Pictură în ulei pe panou intitulată San Rocco - XL format, Școala lombardă, Italia, Secolul al XV-lea, 1480, 132 × 44 cm, ne-semnată și în stare bună.
Descriere de la vânzător
Pictor din nordul Italiei, sfera lombardă, sfârșitul secolului al XV-lea.
Sfântul Roch
Tempera pe ouă pe tablă, cm 132 × 44
Operă provenită dintr-o colecție muzeală italiană
Secolul XV, 1450/1480
Tavola îl reprezintă pe Sfântul Roch în întregime, conform unui model iconografic care a cunoscut o deosebită popularitate în nordul Italiei la sfârșitul celui de-al XV-lea secol. Sfântul este redat în ținuta de pelerin, cu biciul lung, în timp ce ridică mantia la nivelul coapsei pentru a expune rana, atributul principal asociat protecției sale împotriva ciumei. Răspândirea cultului Sfântului Roch și a iconografiei sale în Italia se intensifică tocmai în cursul secolului al XV-lea.
Figura, monumentala în ciuda formatului îngust și a verticalității pronunțate a tabloului, ocupă aproape în întregime spațiul pictural. Mantia roșie, haina în nuanțe verde-azurii, marele halou radiant și peisajul schițat sumar în fundal construiesc o compoziție de legibilitate devoțională imediată. Particular caracterizate se dovedesc conturul pronunțat, descrierea liniară a părului și a barbii, pliurile simplificate ale draperiei și utilizarea suprafețelor cromatice nete.
Acești erau elemente, împreună cu frontalitatea redării și sobrietatea narativă, care reamintesc o cultură figurativă încă profund legată de tradiția gotică târzie a nordului Italiei, dar deja apropiată de experiențele populare și devoționale dezvoltate între Lombardia și zonele învecinate la sfârșitul secolului al XV-lea. În comparație de context, în zona lombardă sunt documentate figuri cinquecentescă ale Sfântului Roch, axate după aceeași iconografie a pelerinului cu baston și rana vizibilă.
Deosebit de interesantă este suportul de lemn, păstrat în structura sa verticală impunătoare. Partea retrospectivă arată plăcile mari cu vâlvătaie vizibilă a veneții, numeroase urme ale trecutei timpului și o traversă orizontală de consolidare; de asemenea, sunt prezente vechi găuri atribuite atacului xilofag și modificări ulterioare ale sistemului de suspensie. Suprafața picturală prezintă uzuri răspândite, abraziuni, mici lacune și intervenții conservatoare stratificate în timp, fără a compromite totuși lizibilitatea deplină a imaginii.
Pentru format și construcție, este plauzibilă o destinație originară ecclesiasticală, eventual ca element de apărătiv devoțional sau într-o structură mai articulată; definirea ca compartiment de poliptic, totuși, ar necesita o examinare directă a tâmplăriei. Tablourile autonome și compartimentele cu Sfântul Roch sunt oricum bine documentate în producția din nordul Italiei între sfârșitul celui de-al XV-lea secol și începutul celui de-al XVI-lea.
Tavola reprezintă o mărturie semnificativă a picturii devoționale târzii medievale din nordul Italiei, deosebit de sugestivă prin arhaismul limbajului figurativ, prin formatul important și prin conservarea suportului de lemn antic.
RAPORT DE STARE
Pictura se prezintă în stare conservativă bună general, compatibilă cu timpul și cu uzura firescă a operei. Suprafața picturală arată craqueluri răspândite și marcate, în special în tăieturile întunecate, alături de disoluții fiziologice ale lacului, abraziuni și urme ale intervențiilor conservatoare anterioare și de completări picturale.
În ansamblu, opera păstrează o bună lizibilitate a imaginii, în special a feței și a mâinilor, menținând caracteristicile materice evidente și urmele timpului tipice unui tablou foarte vechi.
~ Nota istoric-colectorală ~
Pentru vechime, iconografie, format și caracter devoțional, acest tablou din secolul al XV-lea care reprezintă Sfântul Roch prezintă caracteristici complet compatibile cu o valorizare în mediul muzeal, și în special în cadrul unui Muzeu Diecezan sau al unei colecții dedicate artei sacre vechi. Nu este vorba doar de un obiect decorativ, ci de o mărturie materială a culturii religioase și figurative a Nordului Italiei din secolul al XV-lea, ajunsă până la noi prin peste cinci secole de istorie.
A dobândi o operă de acest nivel înseamnă, așadar, a păstra un fragment autentic din patrimoniul istoric-artistic italian. Raritatea cronologică, prezența suportului lemnos antic, iconografia imediat recognoscibilă și identitatea istorică puternică sporesc interesul pentru colecționarul specializat.
Din punct de vedere patrimonial, operele vechi de această natură pot reprezenta, de asemenea, o formă interesantă de diversificare și conservare a valorii pe termen lung, cu condiția să fie cumpărate în condiții conforme cu piața și însoțite de documentație adecvată și studiu științific. Spre deosebire de bunurile reproductibile, o tavolă din secolul al XV-lea este, prin natura sa, un bun unic, finit și irepetabil: prima sa valoare rămâne culturală și de colecție, în timp ce o eventuală reevaluare economică viitoare nu poate fi garantată.
*** Notă fotografică
Imaginile fotografice ale operei au fost realizate cu ajutorul iluminării și felinarelor de studio profesionale, pentru a facilita o mai bună lizibilitate a compoziției, a detaliilor și a materiei picturale. Această iluminare poate determina variații ușoare în percepția cromatică și în luminozitate față de vizionarea directă a operei. Fotografii au scop exclusiv ilustrativ și documentary.
Expediție asigurată
Expertiză attribuțională
*** Din motive de interes istoric, lucrarea nu poate fi expediată în afara comunității europene
Povestea Vânzătorului
Pictor din nordul Italiei, sfera lombardă, sfârșitul secolului al XV-lea.
Sfântul Roch
Tempera pe ouă pe tablă, cm 132 × 44
Operă provenită dintr-o colecție muzeală italiană
Secolul XV, 1450/1480
Tavola îl reprezintă pe Sfântul Roch în întregime, conform unui model iconografic care a cunoscut o deosebită popularitate în nordul Italiei la sfârșitul celui de-al XV-lea secol. Sfântul este redat în ținuta de pelerin, cu biciul lung, în timp ce ridică mantia la nivelul coapsei pentru a expune rana, atributul principal asociat protecției sale împotriva ciumei. Răspândirea cultului Sfântului Roch și a iconografiei sale în Italia se intensifică tocmai în cursul secolului al XV-lea.
Figura, monumentala în ciuda formatului îngust și a verticalității pronunțate a tabloului, ocupă aproape în întregime spațiul pictural. Mantia roșie, haina în nuanțe verde-azurii, marele halou radiant și peisajul schițat sumar în fundal construiesc o compoziție de legibilitate devoțională imediată. Particular caracterizate se dovedesc conturul pronunțat, descrierea liniară a părului și a barbii, pliurile simplificate ale draperiei și utilizarea suprafețelor cromatice nete.
Acești erau elemente, împreună cu frontalitatea redării și sobrietatea narativă, care reamintesc o cultură figurativă încă profund legată de tradiția gotică târzie a nordului Italiei, dar deja apropiată de experiențele populare și devoționale dezvoltate între Lombardia și zonele învecinate la sfârșitul secolului al XV-lea. În comparație de context, în zona lombardă sunt documentate figuri cinquecentescă ale Sfântului Roch, axate după aceeași iconografie a pelerinului cu baston și rana vizibilă.
Deosebit de interesantă este suportul de lemn, păstrat în structura sa verticală impunătoare. Partea retrospectivă arată plăcile mari cu vâlvătaie vizibilă a veneții, numeroase urme ale trecutei timpului și o traversă orizontală de consolidare; de asemenea, sunt prezente vechi găuri atribuite atacului xilofag și modificări ulterioare ale sistemului de suspensie. Suprafața picturală prezintă uzuri răspândite, abraziuni, mici lacune și intervenții conservatoare stratificate în timp, fără a compromite totuși lizibilitatea deplină a imaginii.
Pentru format și construcție, este plauzibilă o destinație originară ecclesiasticală, eventual ca element de apărătiv devoțional sau într-o structură mai articulată; definirea ca compartiment de poliptic, totuși, ar necesita o examinare directă a tâmplăriei. Tablourile autonome și compartimentele cu Sfântul Roch sunt oricum bine documentate în producția din nordul Italiei între sfârșitul celui de-al XV-lea secol și începutul celui de-al XVI-lea.
Tavola reprezintă o mărturie semnificativă a picturii devoționale târzii medievale din nordul Italiei, deosebit de sugestivă prin arhaismul limbajului figurativ, prin formatul important și prin conservarea suportului de lemn antic.
RAPORT DE STARE
Pictura se prezintă în stare conservativă bună general, compatibilă cu timpul și cu uzura firescă a operei. Suprafața picturală arată craqueluri răspândite și marcate, în special în tăieturile întunecate, alături de disoluții fiziologice ale lacului, abraziuni și urme ale intervențiilor conservatoare anterioare și de completări picturale.
În ansamblu, opera păstrează o bună lizibilitate a imaginii, în special a feței și a mâinilor, menținând caracteristicile materice evidente și urmele timpului tipice unui tablou foarte vechi.
~ Nota istoric-colectorală ~
Pentru vechime, iconografie, format și caracter devoțional, acest tablou din secolul al XV-lea care reprezintă Sfântul Roch prezintă caracteristici complet compatibile cu o valorizare în mediul muzeal, și în special în cadrul unui Muzeu Diecezan sau al unei colecții dedicate artei sacre vechi. Nu este vorba doar de un obiect decorativ, ci de o mărturie materială a culturii religioase și figurative a Nordului Italiei din secolul al XV-lea, ajunsă până la noi prin peste cinci secole de istorie.
A dobândi o operă de acest nivel înseamnă, așadar, a păstra un fragment autentic din patrimoniul istoric-artistic italian. Raritatea cronologică, prezența suportului lemnos antic, iconografia imediat recognoscibilă și identitatea istorică puternică sporesc interesul pentru colecționarul specializat.
Din punct de vedere patrimonial, operele vechi de această natură pot reprezenta, de asemenea, o formă interesantă de diversificare și conservare a valorii pe termen lung, cu condiția să fie cumpărate în condiții conforme cu piața și însoțite de documentație adecvată și studiu științific. Spre deosebire de bunurile reproductibile, o tavolă din secolul al XV-lea este, prin natura sa, un bun unic, finit și irepetabil: prima sa valoare rămâne culturală și de colecție, în timp ce o eventuală reevaluare economică viitoare nu poate fi garantată.
*** Notă fotografică
Imaginile fotografice ale operei au fost realizate cu ajutorul iluminării și felinarelor de studio profesionale, pentru a facilita o mai bună lizibilitate a compoziției, a detaliilor și a materiei picturale. Această iluminare poate determina variații ușoare în percepția cromatică și în luminozitate față de vizionarea directă a operei. Fotografii au scop exclusiv ilustrativ și documentary.
Expediție asigurată
Expertiză attribuțională
*** Din motive de interes istoric, lucrarea nu poate fi expediată în afara comunității europene
