Calepino - Calepinus - 1648

RARA VERSIUNE SEICENTO DEL CALepino DELLE 9 LINGUE : LINGVISTICĂ UNIVERSALĂ
Această rară ediție seicento a marelui dicționar poliglot de Ambrogio Calepino reprezintă una dintre cele mai îndrăznețe încercări de organizare a cunoașterii lingvistice europene. Născut ca dicționar latin, Calepino devine aici o veritabilă mașină universală a limbajului, capabilă să atraveseze culturi, confesiuni și zone geografice diferite. Opera reflectă o Europă încă fondată pe latina ca limbă comună a culturii, dar deja orientată către demnitatea deplină a limbilor vulgare și spre o concepție modernă despre comunicare și cunoaștere.
VALOAREA PE PIAȚĂ
Edțiile seicento ale Calepino poliglot în format in-4to, cu cele nouă limbi și legate în condițiile lor, se situează în general într-o zonă de piață între 900 și 1.200 de euro. Exemplarele cu titlu gravat, conservate, și cu legături originale pe baxuri de lemn tind să se regăsească în partea superioară a intervalului.

DESCRIEREA FIZICĂ ȘI CONDIȚIA
2 părți în 1 volum in-4to. Titlul gravat. Collațion: [8], 702 ; 628 de pagini, text pe două coloane. Carton cu unele oxidări, dar în total în bună stare. Frumoasă legătură de vreme în piele de scroafă pe panouri de lemn, decorată uscat, cu margini colorate în albastru. În cărțile vechi, cu o istorie pluriseculară, pot exista unele imperfecțiuni care nu sunt întotdeauna menționate în descriere. Această listă conține Vizualizări AI. Consultați fotografiile originale pentru a verifica condițiile reale ale obiectului. Imaginile fac parte integrantă a descrierii.

Titlu complet și autor
Ambrosii Calepini Passeratii, Linguarum novem, hoc est Latinae, Graecae, Hebraicae, Gallicae, Italicae, Germanicae, Hispanicae, Anglicae & Belgicae dictionarium. Editie extrem de exactă.
Leiden Abraham Commelin [1648?]
Ambrogiо Calepino

CONTEXT ȘI SEMNIFICAȚIE
Calepino a fost unul dintre cele mai răspândite și influente dicționare ale epocii moderne, în măsura în care numele autorului a devenit sinonim cu „cuvântător”. Această ediție cu nouă limbi reprezintă o etapă avansată în evoluția operei, transformată dintr-un instrument școlar latin într-un repertoriu enciclopedic european. Integrarea ebraicului lângă greacă și la principalelor limbi vulgare răspunde nevoilor studiilor biblice și filologice, în timp ce prezența englezei și olandezei semnalează atenția acordată noilor centre de putere comercială și culturală din nordul Europei. Tiparul de la Leida, important centru universitar și tipografic din secolul al XVII-lea, plasează opera într-un context de circulație înaltă a cunoașterii la nivel internațional.

BIOGRAFIA AUTORULUI
Ambrogio Calepino s-a născut la Bergamo în jurul anului 1435 și a murit în 1511. Monah augustinian și umanist, și-a dedicat o bună parte din viață compilării unui dicționar latin conceput ca instrument didactic. După moartea sa, opera a fost extinsă și îmbogățită de alți oameni de știință, transformându-se într-unul dintre cele mai longevive și norocoase repertorii lexicografice ale Europei moderne, reeditat și actualizat timp de peste două secole.

ISTORIA TIPĂRII ȘI CIRCULAȚIA
Dicționarul a cunoscut o extraordinară faimă editorială între secolele XVI și XVII, cu ediții în diverse combinații lingvistice. Versiunile cu nouă limbi sunt mai puțin comune decât cele cu patru sau cinci limbi și sunt în mod special apreciate pentru amploarea proiectului cultural. Această ediție este atribuită atelierului lui Abraham Commelin, activ în Leida și specializat în ediții academice și filologice destinate unui public internațional.

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE
ICCU – OPAC SBN: Ambrosius Calepinus, Linguarum novem dictionarium, ediții seicento tipărite la Leida; fișe multiple referitoare la exemplare in-4to și folio păstrate în biblioteci italiene și europene.
USTC (Universal Short Title Catalogue): Calepinus, Ambrosius, Linguarum novem dictionarium, Leiden, Abraham Commelin, atribuire cronologică între 1640 și 1655; copii înregistrate în biblioteci olandeze, germane și britanice.
VD17 (Verzeichnis der im deutschen Sprachraum erschienenen Drucke des 17. Jahrhunderts): înregistrări ale edițiilor poliglotice ale Calepino tipărite în Țările de Jos și care circulau în zona germanică.
Brunet, Jacques-Charles, Manuel du libraire et de l’amateur de livres, Paris, 1860, vol. I, s.v. „Calepin”, cu distincția între edițiile cu 4, 7 și 9 limbi și note despre raritatea relativă.
Graesse, Johann Georg Theodor, Trésor de livres rares et précieux, Dresden, 1859, vol. II, pp. 12–14, voce „Calepinus”, cu indicația edițiilor seicento cele mai căutate.
Schäfer, Jürgen, Geschichte der Lexikographie, Tübingen, Niemeyer, capitol dedicat tradiției Calepino și rolului său în lexicografia europeană.
Blair, Ann, Too Much to Know. Managing Scholarly Information before the Modern Age, Yale University Press, 2010, pp. 156–162, secțiune despre mari dicționare umaniste și funcția Calepino ca instrument de control al cunoașterii.
Grafton, Anthony, Worlds Made by Words, Harvard University Press, capitol despre rolul repertoriilor lingvistice poliglote în Europa primei perioade moderne.
Eisenstein, Elizabeth L., The Printing Press as an Agent of Change, Cambridge University Press, referințe la Calepino ca exemplu emblematic de standardizare și răspândire a cunoașterii lingvistice.