Ascanio Centorio - Discorsi di guerra - 1562

Autorul: Ascanio Centorio degli Ortensi

Ascanio Centorio degli Ortensi a fost un scriitor și istoric italian din secolul al XVI-lea. Figura sa este deosebit de interesantă pentru că se află la intersecția dintre literatură, historiografie și cultură militară.

Centorio s-a dedicat inițial și poeziei și literaturii, dar cea mai importantă activitate sa pe plan istoric este legată de colaborarea cu Giovanni Battista Castaldo, celebru comandant militar al epocii. Conform reconstrucției Treccani, Castaldo a început din 1557 să-i dicteze lui Centorio observații despre tehnica militară derivate din lunga sa experiență; aceste cunoștințe au ajuns apoi în Discorsi di guerra, publicate între 1558 și 1562.

Acest raport este fundamental pentru înțelegerea operei: Centorio este autorul care plantează și pune în scris materialul, în timp ce în spatele conținutului militar apare experiența concretă a lui Castaldo.

Treccani subliniază de fapt că opera a fost publicată sub numele lui Centorio, dar observațiile militare proveneau în mare parte din experiența lui Castaldo.

3. Giovanni Battista Castaldo: personajul istoric din spatele operei

O legătură fundamentală este deci cu Giovanni Battista Castaldo, marchiz de Cassano și conte de Piadena.

Castaldo a fost un important comandant militar al secolului al XVI-lea. A luptat în Italia, Țările de Jos, Germania și Ungaria și s-a remarcat mai ales în campania din Transilvania din 1551. În 1562 a comandat de asemenea trupele spaniole în Piemontei împotriva francezilor.

Relația dintre cei doi oameni explică de ce cartea nu este pur și simplu un tratat-teoretic. Textul s-a născut de fapt într-o eră în care experiența directă a comandanților avea o importanță enormă în reflecția asupra artei războiului.

Este semnificativ faptul că pagina pe care ai fotografiat-o dedică opera și lui Giovanni Battista Castaldo, prezentându-l cu titlurile sale nobiliare.

4. Despre ce vorbește al cincilea și ultimul discurs?

Discorsi di guerra sunt structurate în cinci părți, fiecare dedicată unui aspect al războiului și comenzii militare.

Conform descrierii bibliografice a operei:

primul discurs privește îndatoririle unui general de armată;
al doilea abordează cucerirea unei provincii;
al treilea tratează calitățile maestrului de câmp general;
al patrulea privește apărarea unui oraș supus asediului;
al cincilea, acela al fotografiei, extinde în continuare materia militară.

Al cincilea volum este deosebit de important și prin dimensiunile sale: Folger Shakespeare Library înregistrează 285 de pagini, în timp ce cele patru volume anterioare sunt mult mai scurte.

Cartea, așadar, nu trebuie interpretată simplu ca un conteț de bătălii. Este în primul rând o reflecție asupra strategiei, asupra comenzii, asupra deciziilor militare și asupra experienței necesare pentru a înfrunta războiul.

5. Semnificația operei

Semnificația Discorsi di guerra trebuie plasată în contextul Europei secolului al XVI-lea, o perioadă caracterizată de conflicte frecvente și de transformarea tehnicilor militare.

În secolul al XVI-lea războiul se afla într-o schimbare profundă. Difuzarea armelor de foc, a artileriei și a noilor tehnici de fortificație făceau conducerea armatelor tot mai complexă.

Din acest motiv creștea și necesitatea de a pune în scris cunoștințele militare.

Opera lui Centorio reprezintă așadar încercarea de a transforma experiența concretă a comandanților într-un know-how organizat și transmisibil.

Nu este vorba doar despre a ști cum să lupți: textul reflectă și modul în care un comandant trebuie să gândească, să își organizeze forțele, să-și evalueze inamicul și să ia decizii.

6. Legătura cu războiul din Transilvania

Unul dintre cele mai interesante legături istorice privește Transilvania.

Castaldo a fost protagonistul campaniei militare în Transilvania din 1551, iar Centorio a folosit informații direct legate de experiența comandantului. Opera sa ulterioară, Commentarii della guerra di Transilvania, relatează evenimentele din acea zonă și reprezintă o sursă importantă pentru cunoașterea evenimentelor militare ale epocii.

Acest lucru permite să se lege Discorsi di guerra de una dintre marile probleme geopolitice ale secolului al XVI-lea: confruntarea dintre Habsburgi și Imperiul Otoman în Europa central-orientală.

Un episod deosebit de semnificativ este asediul Timișoarei din 1552, povestit de Centorio în scrierile sale despre războiul din Transilvania. Orașul a fost supus unui lung bombardament și, în cele din urmă, a trecut sub controlul otoman, rămânând acolo pentru mai mult de un secol și jumătate.

Acest episod ajută la a înțelege concret de ce în secolul al XVI-lea teme precum asediile, fortificațiile, apărarea orașelor și organizarea armatelor erau atât de importante.

7. Legătura cu Carol Quintul și cu Habsburgii

Întâmplările lui Castaldo permit, de asemenea, să lege opera de marea politică europeană a Habsburgilor.

Castaldo a luptat în slujba lui Carol Quintul și a participat la campanii militare în diferite zone ale Europei. Experiența sa s-a dezvoltat astfel în cadrul conflictelor care au implicat lumea habsburgică, Franța și Imperiul otoman.

Opera lui Centorio poate fi citită ca un document al culturii militare a Europei în care războiul nu mai era limitat la conflicte locale, ci implica marile puteri, armate multinazionale și teritorii foarte vaste.

8. Tipografia: Gabriel Giolito de' Ferrari

Un alt protagonist fundamental este Gabriel Giolito de' Ferrari, tipograful indicat în frontispiciu.

Giolito a operat la Veneția, unul dintre cele mai importante centre europene ale tipăririi din secolul al XVI-lea. Atelierul său a înregistrat o creștere semnificativă, iar edițiile sale erau caracterizate de utilizarea unor caractere tipografice noi,ornamente și inițiale, precum și de o grijă editorială deosebită.

Giolito nu a fost astfel doar cel care a tipărit efectiv cartea: a fost unul dintre protagoniștii marei industrii librare venețiene a Renașterii.

Activitatea sa includea opere clasice și contemporane, adesea realizate împreună cu literați, traducători, corectori și comentatori.

Este interesant și faptul că în anii următori Giolito a dezvoltat, împreună cu Tommaso Porcacchi, un important proiect editorial dedicat istoriei și războiului, așa-numita „Collana historica”. Catalogul includea texte ale unor autori vechi precum Polib, Tucidide și Plutarh, alături de tratate militare contemporane.

Acest lucru arată cât de mult tipografia venețiană contribuia la răspândirea culturii istorice și militare.

9. De ce cartea este importantă și ca obiect

Fotografia pe care ai arătat-o permite să observi nu numai conținutul, ci și cartea ca obiect istoric.

Pagina prezintă:

hârtie veche și în mod natural deteriorată;
caractere tipografice din secolul al XVI-lea;
inițiale și ornamente xilografice;
o mare marcă/ilustrație heraldică;
formula editorială „In Vinegia appresso Gabriel Giolito de' Ferrari”;
data MDLXII, adică 1562.

Catalogarea bibliografică a exemplarelor confirmă prezența în caractere cursive, romane, inițiale și ornamente xilografice.

Acest lucru este important deoarece pagina în sine devine o mărturie a revoluției tipografice renascentiste: cartea nu mai este doar un container de informații, ci și un produs editorial proiectat grafic și destinat unei circulații relativ ample.

10. Impactul operei

Impactul Discorsi di guerra trebuie analizat în special în contextul tratatisticii militare a secolului al XVI-lea.

Importanța lor derivă din încercarea de a aduna și sistematiza experiența militară contemporană. Opera a avut noroc editorial bun și a fost reeditată de mai multe ori după primele publicări.

Există, de asemenea, o mărturie concretă a circulației sale: seria celor cinci Discorsi di guerra este azi conservată și catalogată în importante colecții istorice, printre care Folger Shakespeare Library, care înregistrează părțile diverse publicate între 1559 și 1567.

Valoarea operei este așadar dublă:
- istorică, pentru că păstrează informații și reflecții legate de războiul secolului al XVI-lea;
- culturală, pentru că arată cum în Renaștere experiența militară a fost transformată într-un know-how scris și răspândit prin tipar.

11. Un aspect deosebit de interesant: experiența și memoria

Un element care face opera interesantă este raportul dintre experiența trăită și memoria scrisă.
Castaldo era un om al armelor care a participat direct la campaniile militare; Centorio era însă un om de cultură și istoriografie capabil să transforme acele experiențe într-o lucrare scrisă.

Se creează astfel o formă de colaborare:

experiență militară → memorie și observații ale lui Castaldo → elaborare literară a lui Centorio → tipografia venețiană a lui Giolito → difuzarea adevărului de cunoaștere

Acest proces este semnificativ deoarece permite înțelegerea modului în care, în Renaștere, cunoștințele nu rămâneau neapărat confinate la experiența personală a unui comandant, ci puteau deveni text, memorie istorică și patrimoniu cultural.

12. Concluzie

Al cincilea și ultimul discurs de război, publicat la Veneția în 1562, este mult mai mult decât o carte veche despre război.

Este rezultatul întâlnirii dintre Ascanio Centorio degli Ortensi, om de litere și istoric, Giovanni Battista Castaldo, comandant militar cu o lungă experiență pe câmpurile de luptă, și Gabriel Giolito de' Ferrari, unul dintre cei mai importanți tipografi venețieni ai secolului al XVI-lea.

Opera atestă o fază fundamentală a istoriei europene, marcată de războaiele dintre marile puteri, prezența otomană în Europa de est, războaiele din Italia și transformarea tehnicilor militare.

Valoarea sa, însă, nu este doar militară. Cartea arată cum Renașterea transforma experiența în cunoaștere, cunoașterea în text și textul în memorie prin intermediul tiparului.

Colație și stare de conservare
11pp, (20pp) - 14pp, (54pp) - 15pp, (62pp) - 19pp, (117pp) - 24pp, (285pp)
Stare de conservare idilici, pagini foarte proaspete și nemarcate; stare maximă de conservare de subliniat; ușoară tăiere tardivă din secolul al XVIII-lea, așa cum se vede în fotografie, datorită legării postume și necoeve

Expediere
expediție express care vă va permite să primiți cartea în doar 24 de ore lucrătoare în întreaga Europă, în timp ce pentru țările din afara UE vor fi necesare 48 de ore lucrătoare