Walter Valentini (1928) - Le Misure, il Cielo cm. 111,2 x 74

PREZIOSA GRAFICA de Walter Valentini (Pergola, 22 octombrie 1928 / Milano 20 mai 2022)

Titlu: Le Misure, il Cielo
Esemplare: XII/XVI
Anul: 1993
Format placa: cm. 100,5 x 51,5
Format foaie: cm. 111,2 x 74
Tiraj: 50 + XVI
Tehnică: Acquaforte Calcografică
Grafica este însoțită de Certificat de Autenticitate semnat pentru Autenticitate de Maestru.
Rama nu este inclusă.
Expedierea în Italia se va face cu colet Economic Asigurat.
Expedierea în Europa sau Extraeuropea se face cu Pachet Economic Asigurat.
Sunt excluse eventuale taxe vamale care rămân în sarcina Cumpărătorului (pentru țările din afara UE).


Walter Valentini:
Artist de nivel internațional, expoziții personale din 1973 până în prezent: în Italia, din Messina, Milano, Roma, Napoli, Bari, Bologna, Trieste, Bolzano, Padova, Mantova, spre Cagliari, etc.;
Din/Ot la străinătate: Cracovia, Stockholm, Hamburg, New York, Luxemburg, Aspen (SUA), Paris, Anvers, Colonia, Monaco, Istambul, Ankara, Strasbourg, Washington, Chicago, Boston, Vancouver, Seul, Ljubljana, Lisabona, Praga, Innsbruck, Hollola (Finlanda), Buenos Aires, București, Madrid, Copenhaga, San Francisco, Tokyo, Sakaide (Japonia), Fredrikstad (Norvegia), Düsseldorf, Zürich, Oakland (SUA), Barcelona, Basel, Gent (Belgia), Zürich, Soest (Olanda), la Moscova etc.

Numerose premii câștigate și participări: 1° Bienala de Gravură Italiană Contemporană din Veneția în 1955; Bienala Internațională de Ibiza și Listowel; Bienala Internațională de Cracovia din 1984; Bienala Internațională din Ljubljana în 1984 și 1989; “XLVII” Bienala din Veneția; Quadrennale de Roma din 1999.
A realizat, la comandă directă, mari instalații în Milano, Bologna, Reggio Emilia, Chiaravalle (Ancona), Pesaro, Siegburg (Germania), Connecticut și Aspen (SUA)
A făcut parte din grupul care, în 2001, a proiectat biserica Ca’ Staccolo din Urbino.
Un univers, al lui Valentini, poetic, ritmic, muzical, un simbolism geometric și evocator care conduce spre o sinteză, aproape metafizică și suprarealistă, o legătură între semn, structură și materie vizuală ce tinde spre un nou constructivism încărcat de invitații, să parafrazez, „stări de spirit”. Din anii ’70 a aprofundat legătura dintre pictură și gravură, împreună cu o determinare aprofundată a spațiului cu valențe temporale, timp și spațiu, interpretat și reînventat cu măiestrie prin linii, abraziuni, ziduri crăpate, arhitecturi și geometrie magică, poetică.

Walter Valentini s-a născut în Pergola (Pesaro). Valentini a trăit în Roma din 1947 până în 1948, iar în 1949 s-a mutat la Milano, unde i-au fost mentori Max Huber, Albe Steiner și Luigi Veronesi. În 1950 s-a mutat din Lombardia la Urbino, unde a trăit până în 1955 și unde a urmat Institutul de Arte Frumoase (Scuola del libro). Acolo a descoperit arta gravorii. În acest oraș a întâlnit, de asemenea, cultura Renașterii, care avea să lase urme adânci în activitățile sale viitoare. În anii aceștia Valentini s-a dedicat în principal cercetării în domeniile grafica și gravură, participând la expoziții specializate. După ce și-a încheiat studiile în 1955, a părăsit Urbino pentru a se întoarce la Milano, unde a trăit de atunci. În Milano, a început ca designer grafic, dedicându-se tot mai mult picturii. Este fascinat de un Univers geometric, care pare să rezoneze cu Metafizica lui De Chirico. Tocmai aceste aspecte strict formale le-a evidențiat Valentini în anii șaptezeci, chiar și din punct de vedere tehnic. La sfârșitul deceniului lucrările sale au fost dominate de alb, ducându-l la o concizie uscată, exprimată și prin amploarea informației ambientale care a culminat în „Stanze del tempo” și în „Muro del Tempo”, care au fost noutăți în seria dedicată „Città del sole” și „Città Ideale”, apoi în mari plăci din seria „Le misure, il cielo”. Expozițiile au devenit din ce în ce mai frecvente, la fel și contribuțiile critice și premiile pentru munca sa în Italia și în străinătate. În 1979 Universitatea din Massachusetts din Boston l-a invitat pe Valentini la un seminar în cadrul unei expoziții de artiști italieni „Nașterea operei”. În 1982 a câștigat premiul întâi la Bienala Internațională din Ibiza și Listowel. În 1984 a primit Grand Prix-ul „X Bienală Internațională a Graficii” de la Cracovia, care în 1986 a organizat pentru el o expoziție la Cracovia și Toruń. În 1988 a creat o instalație în „Sala dei monaci” din mănăstirea „S. Maria in Castagnola” din Chiaravalle (Ancona) și o lucrare pe pânză „Città del Sole” pentru Camera de Muncă din Reggio Emilia. În 1989 a fost invitat la Ljubljana, cu o expoziție solo la „XVIII Bienala Internațională de Grafic Design”. În același an a fost expusă lucrarea sa grafică și picturală în palatul Arengo din Rimini. În 1990 au fost două lucrări majore pentru construcția Ashford Properties din Greenwich, Connecticut (SUA) și instalația pentru Muzeul din Siegburg (Germania), 1991, o instalație „Lo Spazio, il Tempo” pentru sala de concerte Harris din Aspen, Colorado și „Citta Ideale” la palatul Antaldi Montani, Pesaro. În 1992 a creat instalația „Il Labirinto della Memoria” la Frearte din Milano. De atunci a existat un număr tot mai mare de expoziții personale în galerii și muzee: în Italia (la Milano în 1990 și în orașul său natal Pergola în 1993) și în străinătate (Boston, Stockholm, Hamburg, Köln, New York, Aspen, Tokyo, Monako, Siegburg, Viena, Ankara). Între 1995 și 1996 a participat la expoziția personală „L'espace, le temps” la Dionne Galerie din Paris și din nou în 1996 la „XXXéme Prix International Contemporary Art” de la Montecarlo (Monaco), câștigând „Prix Gabriel Ollivier”. În 1997 a fost invitat la „XLVII Biennale di Venezia”, în pavilionul „Unimplosive Art” (pentru noul Classic) și la Quadrennale din Roma în 1999. În 1999 și apoi în 2000 a expus la Institutul Italian de Cultură din Washington, Chicago și Vancouver: „Walter Valentini nei canti di G. Leopardi” În 2001, o mare expoziție, „Walter Valentini. Sulle tracce dell’infinito” a fost găzduită la Palatul Magnani din Reggio Emilia. Din iulie până în septembrie 2002, pentru „52nd International Art Exhibition GB Salvi”, orașul Sassoferrato (Ancona) a fost expoziția „Il cielo di Walter Valentini” plasată în spațiile largi ale palatului fostului tribunal de magistrați. În 2003, în Loano, administrația locală a organizat evenimentul: „Loano Fontane d’Arte” (Loano Fântâni de Artă), în cadrul căruia a contribuit cu lucrarea „Le misure, il cielo”, o fântână cu opere în bronz de cm. 300x190. În 2005, tot la Loano, o expoziție la Palazzo Doria a inclus lucrarea sa „La voce silenziosa delle stelle” și a câștigat „Premio Città di Staffolo” (Ancona) și 56-le Premiu Michetti „In & Out Artworks and environment in the Global dimension” din Francavilla al Mare (Chieti). În aprilie 2006 expoziția „Verso Aldebaran” curată de Marisa Bishop a fost inaugurată la „Galleria d'arte 2000 & NOVECENTO” din Reggio Emilia. La 26 aprilie 2006, o sculptură numită „Memoria” din bronz patinat (cm 350x82x142) a fost inaugurată în Piazza S. Ambrogio din Milano în memoria(to)ți răniții din Divizia Vicentina în timpul campaniei din Rusia 1941-1943. În același an a prezentat volumul de artă „Mario Luzi, Walter Valentini. Vetrinetta accidentale”, publicat de „Cento amici del libro”, prezentând plăcile tipărite și foi realizate manual, la Pavilionul de Artă Contemporană (PAC) din Milano. S-a dedicat, de asemenea, tecnicii de mozaic, cu ajutorul maestrului Lino Reduzzi, realizând lucrări în spații publice și private. 2007, Premiul Circolo della Stampa, Pesaro În 2008, o expoziție de lucrări pe hârtie a fost organizată la Paris la Galeria „La Hune Brenner”. Alesiți ai Culturii ai Regiunii Marche din cadrul Comunei Ancona au organizat expoziția „E ’una notte stellata. Eeco il progetto” în splendidele încăperi ale „Mole Vanvitelliana”. În același timp, o sculptură în bronz patinat „Arco del Cielo” (275x35x30) a fost instalată definitiv în „tempietto” (Vanvitelli) în centrul curții largi. La această ocazie a fost publicat de Skira un catalog bogat care ilustra cincizeci de ani din cariera sa artistică. În 2010, la „Galleria La Steccata” din Parma a fost o expoziție cu lucrări pe pânză și sculpturi: „Le misure, il cielo”, lucrări pe plăci și sculpturi de la 1977 la 2010. În octombrie 2010, „Galleria Originale” a expus „Puntesecche, Etchings, Works on Handmade Paper, Artist Books, Sculptures” iar „Galleria Il Castello” a prezentat expoziția personală „Walter Valentini. Le Misure, il Cielo”. Valentini a avut, de asemenea, o activitate semnificativă în domeniul ilustrației – în ediții de buzunar și în ediții limitate ale textelor literare ale scriitorilor clasici și contemporani, printre care: Tommaso Campanella, Giacomo Leopardi, Guido Ballo, Mario Luzi, James Oreglia, Basil Reale și Robert Walser. În 2013 a câștigat Premiul I la XXVIII International Graphic „Do Forni” organizat în colaborare cu Fondazione Musei Civici di Venezia. A avut, de asemenea, un program încărcat de predare, predând arta etching la „Nuova Accademia di Belle Arti” din Milano între 1983 și 1985, unde a fost și director.