Egiptul antic, Lemn Partea superioară a capacului unui sarcófag - 72 cm

Acest fragment reprezintă partea superioară a capacului unui sarcofag antropomorf egiptean din lemn, acoperit cu un strat de tencuială și decorat cu polichromie. Datând din perioada intermediară târzie și probabil originar din Egiptul de Jos, este un exemplu excelent de producție funerară dezvoltată între dinastii 22 și 25, o epocă caracterizată prin continuitatea tradițiilor religioase și artistice ale Egiptului faraonico, în pofida schimbărilor politice care au marcat perioada.

Capacul păstrează reprezentarea idealizată a celui decedat, concepută nu ca un portret individual, ci ca o imagine etern tăgâdu-rad rejuvenate, menită să asigure supraviețuirea în Viața de Apoi. Fața are trăsături senine și symmetriste, cu ochi mari în formă de migdală, conturați în negru, sprâncene atent sculptate, elemente ce amintesc canonul artistic egiptean și simbolizează capacitatea decedatului de a vedea și de a participa pe deplin la viața veșnică. Culoarea caldă a feței contrastează cu nuanțele albastre, verzi și ocru ale coifului, creând un efect vizual puternic și decorativ bogat.

Unul dintre cele mai izbitoare elemente este leaganul de vultur care încadrează capul. Această iconografie este asociată tradițional cu protecția divină și cu zeița Nekhbet, protectoarea Imperiului Superior, a cărei simbolism a fost încorporat pe scară largă în ofrandele funerare. Pe frunte apare un scarabeu de culoare închisă, un motiv strâns legat de zeul Khepri și de conceptele de renaștere, regenerare și reînnoire ciclică a vieții. Prezența acestui simbol pe capul decedatului întărește funcția magică a piesei, menită să asigure transformarea și învierea individului în lumea de apoi.

Coama tunsă cu dungi ce cad pe fiecare parte a feței urmează designuri tradiționale folosite în decorarea sarcofagelor în timpul perioadei intermediare târzii. Liniile sale lungi, verticale, pictate, evocă unitățile ceremonialelor elaborate pe care le-au purtat elitele egiptene și reprezintă o trăsătură comună pe capacele funerare ale vremii. La baza compoziției sunt mâini reliefate, închise și decorate cu motive polichrome. Aceste decorații ar putea face referire la bandaje decorate, mănuși rituale sau elemente simbolice legate de statutul sacru al decedatului.

Lucrarea este de asemenea remarcabilă prin supraviețuirea unor suprafețe mari din polichromia sa originală. Pigmenții păstrați ne permit să apreciem adevărata sofisticare tehnică a atelierelor funerare egiptene, unde combinația dintre lemn sculptat, pregătire de tencuială și vopsire minerală a rezultat în obiecte destinate să dureze pentru totdeauna. Starea de conservare, descrisă ca fiind intactă, cu doar reparații minore ale pigmenților, ne permite să contemplăm o mare parte din programul său decorativ și să înțelegem mai bine estetica funerară a perioadei.

În timpul perioadei intermediare târzii, sarcofagele antropomorfice au suferit o evoluție semnificativă, încorporând repertorii iconografice complexe menite să protejeze decedatul prin formule vizuale și religioase. Reprezentarea zeilor tutelari, a scarabei, a perucilor ceremoniale și a fețelor idealizate a avut parte de un limbaj simbolic proiectat să asigure uniunea decedatului cu zeii și accesul său la viața veșnică. Piese comparabile sunt ținute în colecții internaționale importante, inclusiv în Muzeul Egiptean din Torino, Muzeul Britanic din Londra și Muzeul Egiptean din Cairo, unde exemple de capace funerare din aceeași perioadă cronologică și culturală pot fi regăsite.

Proveniența documentată a piesei, împreună cu verificarea în baza de date a Art Loss Register și cu certificatul emis de egiptologul și conservatorul Simone Musso, oferă un sprijin valoros pentru istoricul său de colecție și întărește semnificația sa în cadrul studiului antichităților egiptene.

Pentru exemple similare, vedeți: J. H. Taylor, „Coffins as evidence for a North-South divide in the 22nd–25th Dynasties,” în „The Libyan Period in Egypt.” Historical and Cultural Studies into the 21st–24th Dynasties. Proceedings of a conference held at Leiden University from 25 to 27 October 2007, pp. 375–409.

Acest articol a fost verificat în baza de date a Art Loss Register și este însoțit de o scrisoare de confirmare. Este însoțit de un certificat de autenticitate emis de Simone Musso, curator consultant pentru antichități egiptene la Muzeul Stibbert din Florența, Italia, și este membru al Expediției Arheologice Nuri.

Proveniență: colecție privată în Londra; achiziționat pe piața artistică olandeză; Ex. Colecția dlui Hans Kamps (1953-2023), achiziționată de la Glenn Howard Ancient Art; Ex. colecție elvețiană, Ex. colecția VA.
-Piesa include un certificat de autenticitate.

Vânzătorul poate dovedi că lotul a fost obținut în mod legal. Informație importantă. Vânzătorul garantează că are dreptul să expedieze acest lot. Vânzătorul va avea grijă ca toate autorizațiile necesare să fie aranjate; acest proces poate dura între 2 și 4 săptămâni.

IMPORTANT: În urma noilor legi privind exportul pieselor arheologice, am decis să NU MAI vindem în afara teritoriului european către următoarele țări: ELVEȚIA și STATELE UNITE ALE AMERICII.

Pentru destinații în afara teritoriului european: toate bunurile noastre vor fi expedi­ate după obținerea unei LICENȚE DEFINITIVE DE EXPORT de către Ministerul Culturii din Spania. Informăm clienții noștri că poate dura între 4-8 săptămâni. Conform legislației spaniole, bunurile trimise în afara Uniunii Europene sunt supuse taxelor de export. Taxele vor fi adăugate la factură, pe cheltuiala cumpărătorului. Taxele de export sunt fixate la prețul final al licitației, iar cota de impozitare nu se aplică direct asupra valorii totale a bunului de export, ci se aplică procentele corespunzătoare fiecărei secțiuni:
Până la 6.000 de euro: 5%. / De la 6.001 la 60.000 de euro: 10%.

Vă rugăm să rețineți că pentru destinații îndepărtate (Asia, Orientul Mijlociu etc.), există un cost suplimentar pentru transport.