René Magritte (1898-1967) - Grande Guerre





78 € | ||
|---|---|---|
75 € | ||
2 € | ||
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 145662 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
Descriere de la vânzător
René Magritte (1898-1967), (d'apres) - semnat manual în creion de dl. Charly Herscovici, Președinte al Fundației MAGRITTE
Litografie pe hârtie velină BFK Rives.
Numerotat / 300 de exemplare, semnat în tiraj
Litografie realizată sub controlul succesiunii Magritte, autentificată prin sigiliu embosat, succesiune, semnată în partea de jos stânga a plăcii și semnată manual în creion de dl. Charly Herscovici, Președinte al Fundației MAGRITTE (cu inițiala pe aceeași parte a numărului)
Dimensiuni: 44x30 cm.
René Magritte, celebrul Surrealist belgian, a creat mai multe lucrări captivante care joacă cu temele ferestrelor, sferelor și norilor. Un exemplu notabil este pictura sa din 1964, „Le Tombeau des Lutteurs” (Mormântul luptătorilor), deși este adesea denumită pur și simplu după elementele sale vizuale datorită compoziției sale izbitoare, aproape arhetipale.
În această bucată fascinantă, o fereastră acționează ca un cadru pentru o scenă neașteptată. În loc să dezvăluie un peisaj exterior obișnuit, privitorul este întâmpinat de un obiect mare, perfect sferic, adesea descris ca o stâncă sau o planetă, care pare să fie suspendat direct în exteriorul geamului. Această sferă nu atinge nimic; plutește pur și simplu în mijlocul câmpului vizual. Deasupra și în jurul acestei orburi enigmatică, norii stilizați umplu cerul, redați cu calitatea caracteristică a lui Magritte, precisă, dar totodată visătoră.
Interacțiunea acestor elemente creează un sentiment atât de familiar, cât și de profund straniu. Fereastra, de obicei un portal către realitate, aici prezintă o viziune imposibilă. Sfera, un obiect de formă geometrică perfectă, sfidează gravitația și contextul natural. Norii, deși naturali, contribuie la atmosfera general neliniștită fiind parte din acest tablou ciudat. Magritte utilizează cu măiestrie aceste motive comune pentru a provoca percepția, invitând privitorul să se întrebe ce este real, ce este imaginat și însăși natura reprezentării.
René Magritte (1898-1967), (d'apres) - semnat manual în creion de dl. Charly Herscovici, Președinte al Fundației MAGRITTE
Litografie pe hârtie velină BFK Rives.
Numerotat / 300 de exemplare, semnat în tiraj
Litografie realizată sub controlul succesiunii Magritte, autentificată prin sigiliu embosat, succesiune, semnată în partea de jos stânga a plăcii și semnată manual în creion de dl. Charly Herscovici, Președinte al Fundației MAGRITTE (cu inițiala pe aceeași parte a numărului)
Dimensiuni: 44x30 cm.
René Magritte, celebrul Surrealist belgian, a creat mai multe lucrări captivante care joacă cu temele ferestrelor, sferelor și norilor. Un exemplu notabil este pictura sa din 1964, „Le Tombeau des Lutteurs” (Mormântul luptătorilor), deși este adesea denumită pur și simplu după elementele sale vizuale datorită compoziției sale izbitoare, aproape arhetipale.
În această bucată fascinantă, o fereastră acționează ca un cadru pentru o scenă neașteptată. În loc să dezvăluie un peisaj exterior obișnuit, privitorul este întâmpinat de un obiect mare, perfect sferic, adesea descris ca o stâncă sau o planetă, care pare să fie suspendat direct în exteriorul geamului. Această sferă nu atinge nimic; plutește pur și simplu în mijlocul câmpului vizual. Deasupra și în jurul acestei orburi enigmatică, norii stilizați umplu cerul, redați cu calitatea caracteristică a lui Magritte, precisă, dar totodată visătoră.
Interacțiunea acestor elemente creează un sentiment atât de familiar, cât și de profund straniu. Fereastra, de obicei un portal către realitate, aici prezintă o viziune imposibilă. Sfera, un obiect de formă geometrică perfectă, sfidează gravitația și contextul natural. Norii, deși naturali, contribuie la atmosfera general neliniștită fiind parte din acest tablou ciudat. Magritte utilizează cu măiestrie aceste motive comune pentru a provoca percepția, invitând privitorul să se întrebe ce este real, ce este imaginat și însăși natura reprezentării.

