Claude Manoukian (1936) - Promenade en campagne

Claude Manoukian (1936- ) - Promenade en campagne

Litografie pe hârtie velină într-un format de 37,5 x 53 cm.
Lucrarea este numerotată și semnată de mână de către artist.

Lucrare în stare foarte bună, neîncadrată.

Asigurăm o ambalare meticuloasă, un transport internațional, o asigurare și expedieri express pentru toate livrările noastre.

Numărul de serie poate diferi de fotografii.

Claude MANOUKIAN este un artist pictor născut în 1936. „Există răsturnări în viața unui pictor care se explică greu, dacă nu cumva dintr-o singură lovitură o pictură bună devine o pictură de excepție. Asta se întâmplă ca o fulgerare, sau cum Spiritul Sfânt în ziua Cincizecimii. Se poate spune, de asemenea, mai modest, că se întâmplă ca transformarea lui Van Gogh care, dintr-un desenator modest, a devenit un geniu al artei. Claude MANOUKIAN tocmai a franchizat acest prag de excepție care îl conduce de la un bun pictor la un artist al cărui givenă marcaje îi sunt propri. Desigur, deja pânzele sale purtau amprenta sa, prin utilizarea culorilor care semnau autorul său. Ca Odilon Redon, Claude MANOUKIAN știe să combine foarte bine nuanțe care, manuite într-un mod nepotrivit, ar deveni disonante, în timp ce prin el ele nu fac altceva decât să magnifice strălucirea lor. Dar acum, părăsind figurativul riguroso, Claude MANOUKIAN descompune și recomposează formele și integrează în opera sa o dimensiune suplimentară. Este cu îndrăzneală, dar cu certitudinea tehnicianului, că interpretează contururile, le îmbină unele în altele. Plecând uneori de la un parcurs explorat prea superficial de Picasso, Claude MANOUKIAN va introduce un alt tip de forme, devenind un nou poem sub pensula sa. La fel de diferiți cum pot fi Racine, Corneille sau Victor Hugo de Verlaine sau Rimbaud, deși toți scriu în vers, Claude MANOUKIAN va flirt cu alte moduri de pictură și va extrage din ele expresii noi. Exaltare a culorilor, care supradimensionează realitatea pe care o integrează în memoria tabloului, fără a fi sclavul acesteia, el compune pentru artă și prin artă, folosind ca suport realul doar ca suport, ca o stare primitivă pe care o face să evolueze. Privirea a ceea ce vede nu este decât reflexia devenirii. Își folosește memoria ca un fir conductor, dar compune în el propriul său copil rezultat din simțurile viziunii sale, din dispoziția sa, apoi îl inscripționează pe pânza lui. Ca un nou-născut care nu este niciodată pe deplin asemănător cu unul dintre părinți, această pânză pe care o pictează își va găsi sursa în adâncul unuia dintre elementele sale, care uneori poate domina, desigur, dar care va rămâne întotdeauna într-o oarecare măsură sub influența celuilalt. Fiecare pânză va fi un drum către împlinirea unui tot și expresia unei estetici care diferențiază fiecare operă, păstrând în același timp un sens comun pe care îl numim stil." Christian GERMAK