René Magritte (1898-1967) - Le faux miroir






A fost Senior Specialist la Finarte timp de 12 ani, specializată în printuri moderne.
1 € |
|---|
Protecția cumpărătorului Catawiki
Plata dvs. este în siguranță la noi până când primiți obiectul. Afișare detalii
Trustpilot 4.4 | 136342 recenzii
Evaluat excelent pe Trustpilot.
René Magritte Le faux miroir este o litografie în ediție limitată pe hârtie BFK Rives vellum, 44 × 30 cm, numerotată până la 300 de exemplare și semnată pe placă, realizată în Belgia între 2000–2010, cu temă de portret în stil suprarealist și în stare excelentă.
Descriere de la vânzător
René Magritte (1898-1967), semnat manual în creion de dl. Charly Herscovici, președintele Fundației MAGRITTE
Litografie pe hârtie vellum BFK Rives.
Numerotat / 300 de exemplare, semnat în tiraj, rama nu este inclusă
Litografie realizată sub controlul Succesiunii Magritte, autenticitat prin sigiliu în relief, Succession, semnată pe placa de jos din stânga și semnată manual în creion de dl. Charly Herscovici, președintele Fundației MAGRITTE (cu inițiala pe aceeași latură ca numărul)
Dimensiuni: 44x30 cm.
René Magritte, renumitul supralist belgian, a creat mai multe opere intrigante care explorează temele ferestrelor, sferelor și norilor. Un exemplu remarcabil este tabloul său din 1964, „Le Tombeau des Lutteurs” (Mormântul luptătorilor), deși este adesea menționat simplu prin elementele sale vizuale datorită compoziției sale izbitoare, aproape arhetipale.
În această piesă captivantă, o fereastră e folosită ca ramă pentru o scenă neașteptată. În loc să dezvăluie un peisaj exterior obișnuit, privitorul se întâlnește cu un obiect mare, perfect sferic, adesea descris ca o stâncă sau o planetă, care pare să fie suspendat direct în afara geamului.
Această sferă nu se sprijină pe nimic; pur și simplu plutește în centrul câmpului vizual. În jurul acestui orb enigmatic, norii stilizați umplu cerul, redați cu calitatea precisă, dar aproape onirică, caracteristică lui Magritte.
Interacțiunea acestor elemente creează o senzație de familiaritate și o stranie profundă.
Fereastra, de obicei un portal către realitate, aici prezintă o viziune imposibilă.
Sfera, un obiect de formă geometrică perfectă, sfidează gravitația și contextul natural.
Norii, deși naturali, contribuie la atmosfera general neliniștitoare, fiind parte a acestui tablou bizar.
Magritte folosește magistral aceste motive comune pentru a provoca percepția, invitând privitorul să își pună întrebări despre ceea ce este real, ceea ce este imaginar și însăși natura reprezentării.
René Magritte (1898-1967), semnat manual în creion de dl. Charly Herscovici, președintele Fundației MAGRITTE
Litografie pe hârtie vellum BFK Rives.
Numerotat / 300 de exemplare, semnat în tiraj, rama nu este inclusă
Litografie realizată sub controlul Succesiunii Magritte, autenticitat prin sigiliu în relief, Succession, semnată pe placa de jos din stânga și semnată manual în creion de dl. Charly Herscovici, președintele Fundației MAGRITTE (cu inițiala pe aceeași latură ca numărul)
Dimensiuni: 44x30 cm.
René Magritte, renumitul supralist belgian, a creat mai multe opere intrigante care explorează temele ferestrelor, sferelor și norilor. Un exemplu remarcabil este tabloul său din 1964, „Le Tombeau des Lutteurs” (Mormântul luptătorilor), deși este adesea menționat simplu prin elementele sale vizuale datorită compoziției sale izbitoare, aproape arhetipale.
În această piesă captivantă, o fereastră e folosită ca ramă pentru o scenă neașteptată. În loc să dezvăluie un peisaj exterior obișnuit, privitorul se întâlnește cu un obiect mare, perfect sferic, adesea descris ca o stâncă sau o planetă, care pare să fie suspendat direct în afara geamului.
Această sferă nu se sprijină pe nimic; pur și simplu plutește în centrul câmpului vizual. În jurul acestui orb enigmatic, norii stilizați umplu cerul, redați cu calitatea precisă, dar aproape onirică, caracteristică lui Magritte.
Interacțiunea acestor elemente creează o senzație de familiaritate și o stranie profundă.
Fereastra, de obicei un portal către realitate, aici prezintă o viziune imposibilă.
Sfera, un obiect de formă geometrică perfectă, sfidează gravitația și contextul natural.
Norii, deși naturali, contribuie la atmosfera general neliniștitoare, fiind parte a acestui tablou bizar.
Magritte folosește magistral aceste motive comune pentru a provoca percepția, invitând privitorul să își pună întrebări despre ceea ce este real, ceea ce este imaginar și însăși natura reprezentării.
